Resorturile turistice trebuie recunoscute oficial în România
Resorturile turistice trebuie recunoscute oficial în România
|
|
Joi, 25 Septembrie 2025 |
|
Deputatul PSD Augustin-Florin Hagiu a inițiat un proiect de lege care completează Ordonanța nr. 58/1998 privind organizarea activității de turism, prin introducerea oficială a noțiunii de „resort turistic”. Alături de Augustin Hagiu, co-inițiator al propunerii legislative este senatorul Marius Dunca, președintele social democraților brașoveni.
Conform proiectului, resortul turistic este definit ca un ansamblu care deține o suprafață minimă de teren, ce va fi stabilită împreună cu factorii de decizie din domeniu, care include unități decazare, restaurante proprii, zone de agrement, spații verzi și centre wellness. Aceste structuri vor putea fi clasificate în funcție e numărul de stele, respectând criteriile deja aplicate hotelurilor din categoriile respective. Autoritățile vor avea la dispoziție 90 de zile pentru actualizarea normelor metodologice.
„România are nevoie de un cadru clar și modern pentru dezvoltarea resorturilor, acele locații integrate care oferă turiștilor servicii complete la standarde înalte. Am ales să folosim criteriile existente pentru clasificarea în funcție de numărul de stele, pentru a evita birocrația suplimentară și pentru a încuraja investițiile. De acum, un resort înseamnă ceea ce spune legea, iar acest lucru va aduce mai multă predictibilitate și transparență pentru investitori și turiști”, a declarat deputatul Augustin-Florin Hagiu.
Prin această inițiativă, România face un pas important către modernizarea sectorului turistic, oferind un cadru juridic care sprijină investițiile majore, ridică standardele de calitate și generează beneficii economice la nivel local și național. Proiectul urmează să fie dezbătut în cele două camere ale Parlamentului, cu procedură de urgență, iar în perioada următoare va fi supus consultărilor publice alături de principalele organizații de profil – HORECA, ANAT și FPTR.
„Acest proiect este mai mult decât un act normativ, este un demers pe care îl construim în dialog cu actorii importanți din turism. Urmează o etapă esențială: dezbaterile din Camera Deputaților, în procedură de urgență, dar și consultările publice cu reprezentanții HORECA, ANAT și FPTR. Vreau ca mediul de afaceri, autoritățile locale și organizațiile profesionale să aibă un cuvânt de spus, pentru ca legea finală să răspundă cu adevărat nevoilor din piață. Numai printr-un astfel de parteneriat putem crea o legislație solidă, care să sprijine investițiile și să ridice nivelul turismului românesc”, spun inițiatorii.
|
|
Investiția în educație este cheia dezvoltării economice viitoare
Investiția în educație este cheia dezvoltării economice viitoare
|
|
Joi, 25 Septembrie 2025 |
|
Președintele organizației județene PSD Brașov subliniază importanța alocării de fonduri naționale și europene pentru investițiile în educație. Acesta arată, printr-o enumerare de proiecte, investițiile realizate de primarii PSD din tot județul pentru creșterea calității actului educațional. Totodată, Dunca avertizează că aceste investiții nu trebuie oprite pe motive de austeritate, întrucât investiția făcută în educația copiilor este cheia pentru creșterea economiei în anii care vin.
„Educația este temelia pe care se construiește viitorul unei comunități. Din acest motiv, pentru PSD, investițiile în școli și grădinițe nu sunt doar obiective pe hârtie, ci acțiuni concrete. Prin fondurile obținute prin PNDL și PNRR, primarii noștri au demonstrat că, atunci când există implicare și seriozitate, proiectele devin realitate. Cred cu tărie că banii alocați educației nu sunt o cheltuială, ci cea mai bună investiție pe care o putem face pentru copiii noștri și pentru dezvoltarea județului. Fiecare școală modernizată, fiecare clasă renovată și fiecare condiție mai bună pentru elevi înseamnă șanse reale pentru un viitor mai bun”, spune Dunca, oferind exemple concrete ale investițiilor realizate de primarii PSD din județul Brașov.
• La Zărnești, primarul Alexandru Igrișan a atras 5,1 milioane lei pentru eficientizarea energetică a Liceului Teoretic Mitropolit Ion Mețianu (Corpul A), proiect finalizat în data de 5 septembrie 2025. În plus, Grădinița nr. 2 a trecut prin același proces de eficientizare energetică, printr-un proiect de 1,4 milioane de lei, finalizat în noiembrie 2024. Sursa ambelor programe de finanțare fiind PNRR. Tot la Zărnești, printr-un proiect de 8 milioane de lei din PNRR, toate unitățile de învățământ vor fi dotate cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, pentru creșterea calității actului educațional. La Zărnești, Compania Națională de Investiții a alocat 18,14 milioane de lei pentru construirea de la zero a unei creșe medii, pentru 70 de copii, proiect aflat în implementare;
• La Codlea, primarul Mihai Cîmpeanu a inaugurat la Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” o cantină modernă, cu peste 100 de locuri, ateliere și laboratoare pentru pregătire practică. În paralel, printr-un proiect european de 24,4 milioane de lei vor fi reabilitate două clădiri importante pentru procesul educațional din oraș;
• În Orașul Victoria, primarul Camelia Bertea a atras finanțări importante pentru realizarea lucrărilor de eficientizare energetică la Colegiul Tehnic Dr. Alexandru Bărbat, aflate într-un stadiu tehnic de execuție de peste 60%. Mai mult, tot la Victoria urmează să fie construită prima creșă din localitate, un proiect în valoare de peste11 milioane de lei, finanțat prin Programul guvernamental „Sfânta Ana”, gestionat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții;
• La Vulcan, educația este o prioritate pentru primarul Marius Doda, care prin programul PNDL a finalizat extinderea școlii gimnaziale, printr-un proiect de 4,63 milioane de lei. Mai mult, prin PNRR au fost atrase fonduri importante, de 1,15 milioane de lei pentru dotarea cu mobilier și echipamente digitale a aceleiași școli. Alți 1,36 milioane de lei din PNRR au fost investiți pentru dezvoltarea unui sistem complementar de educație timpurie pentru copiii din comună;
-În comuna Mândra, primarul Emil Morar investește în dotarea cu echipamente digitale și mobilier în valoare de 569.000 lei, finanțate prin PNRR;
• La Homorod, primarul Doru Șona investește fonduri de 2,69 milioane de lei pentru lucrări de modernizare și de creștere a eficienței energetice la grădinița cu program normal și la Școala Primară din comună;
• În comuna Lisa, primarul Gheorghe Moga a implementat proiecte privind dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ de pe raza comunei. Fondurile alocate acestui proiect depășesc 600.000 lei. În același timp, administrația locală a demarat și un proiect pentru reducerea abandonului școlar din cadrul Școlii Gimnaziale Lisa, în valoare de 619.160 lei;
• Sergiu Arsene, primarul comunei Bod, investește peste 22 de milioane de lei în construcția și dotarea școlii primare cu program „after-school”, a două terenuri de sport multifuncționale în aer liber (pentru fotbal, handbal, volei și baschet), o sală de sport și o altă sală multifuncțională pentru activități extracurriculare;
• Boalii Gheorghe, primarul comunei Teliu, investește 500.000 lei din fonduri europene pentru dotarea cu mobilier, rechizite, echipamente IT, echipamente sportive și cărți pentru bibliotecă;
• În comuna Ucea, sub conducerea primarului Ștefan Marius, sunt investiții solide în proiecte care privesc creșterea eficienței energetice pentru școala din comună, proiect în valoare de 7,4 milioane de lei. Mai mult, printr-un alt proiect în valoare de 971.094 lei și finanțat din PNRR se dotează cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale Școala Gimnazială Ucea de Jos;
• La Cincu, primarul Mirca Gheorghe are în derulare proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar” în valoare estimată de 850.000 lei.
„În același timp, avertizez că aceste investiții nu trebuie puse pe pauză din cauza unor politici de austeritate. Oprirea proiectelor aflate în derulare ar însemna să sacrificăm șansele unei întregi generații. PSD va continua să apere educația ca prioritate absolută și să se asigure că resursele necesare ajung acolo unde este cea mai mare nevoie. Viitorul județului Brașov și al României depinde de școala de astăzi. Tocmai de aceea, vom continua să susținem investițiile în infrastructura educațională și să facem din educație motorul dezvoltării economice”, a adăugat președintele social-democraților brașoveni.
|
|
Paris, al 1.000-lea autobuz electric intră în circulație
Paris, al 1.000-lea autobuz electric intră în circulație
|
|
Duminică, 27 Aprilie 2025 |
|
Paris marchează o etapă-cheie în tranziția ecologică: al 1.000-lea autobuz electric intră în circulație, iar centrul de operare Point du Jour devine complet electrificat
Regiunea pariziană atinge o bornă simbolică în cadrul programului de tranziție energetică a transportului public: cel de-al 1.000-lea autobuz electric a fost introdus oficial în flotă, marcând totodată finalizarea procesului de conversie la electricitate a centrului de operare Point du Jour, gestionat de RATP. Acesta deservește în prezent 19 linii de autobuz exclusiv electrice, devenind un exemplu de infrastructură urbană modernizată și sustenabilă.
Transformarea centrului, începută în 2021 și finalizată în august 2024, a beneficiat de o investiție de 28,6 milioane euro. Printre modernizările-cheie se numără instalarea unei rețele de distribuție electrică adaptată la noile cerințe, 90 de stații de încărcare, conexiuni de înaltă tensiune furnizate de Enedis, precum și sisteme automate de stingere a incendiilor și extracție a fumului, conforme cu cele mai stricte reglementări de mediu.
Această realizare face parte din ambițiosul program Bus2025, lansat de Île-de-France Mobilités și RATP, cu sprijinul Uniunii Europene. Obiectivul: conversia întregii flote de autobuze din regiune — peste 10.000 de vehicule — la propulsie electrică sau pe biometan, până în 2029. Până în prezent, opt centre de autobuze au fost deja convertite, în cadrul unui efort de investiții de 5,7 miliarde euro, din care:
1,5 miliarde euro pentru construcția sau transformarea centrelor de autobuze;
1,5 miliarde euro pentru achiziția a 3.800 de vehicule nepoluante;
2,7 miliarde euro pentru conversia sau înlocuirea altor 7.000 de vehicule.
Pentru a marca evenimentul, autobuzul cu numărul 1.000 a fost personalizat cu o grafică specială și va circula timp de o lună pe linia 52 „Parc de Saint-Cloud | Opéra – Rue Halévy”.
„Finalizarea lucrărilor de adaptare a centrului Point du Jour și punerea în funcțiune a celui de-al 1.000-lea autobuz electric reprezintă o etapă decisivă în programul Bus2025. Este una dintre cele mai ample inițiative de tranziție energetică din sectorul transporturilor la nivel european”, a declarat Jean Castex, Președinte și Director General RATP. „Le mulțumim tuturor partenerilor și finanțatorilor pentru contribuția esențială la această transformare ecologică.”
La rândul său, Marianne Laigneau, Președinta Comitetului Executiv al Enedis, a subliniat: „Enedis își reafirmă angajamentul pentru mobilitatea verde, punând la dispoziție expertiza tehnologică și umană necesară adaptării rețelei electrice la noile cerințe ale Parisului și regiunii Île-de-France. Bus2025 este un proiect fără echivalent în Europa.”
Cu peste 4.000 de vehicule curate (electrice sau pe biometan) deja în circulație, regiunea pariziană devine un model european de urmat în domeniul transportului public durabil.
Cristian Radu
|
|
Transportul la cerere atinge un nou record: Peste 1.300 de proiecte active în 2024
Transportul la cerere atinge un nou record: Peste 1.300 de proiecte active în 2024
|
|
Sâmbătă, 12 Aprilie 2025 |
|
Sectorul transportului public la cerere (DRT - Demand-Responsive Transit) a cunoscut o extindere semnificativă în 2024, cu peste 390 de proiecte noi lansate la nivel global. Potrivit raportului anual realizat de Lukas Foljanty, „On-Demand Transit 2024 Market Report”, numărul total al serviciilor lansate din 2012 încoace a depășit 2.000, dintre care peste 1.300 sunt încă active. Această evoluție reflectă o tranziție tot mai clară de la proiecte pilot către soluții durabile și integrate în rețelele urbane și suburbane de mobilitate.
Statele Unite accelerează: mix public-privat pentru mobilitate inteligentă
Piața nord-americană a continuat să fie un motor al creșterii, beneficiind de un cadru legislativ favorabil și investiții consistente. În SUA, parteneriatele dintre autoritățile de transport și furnizorii de tehnologie au dus la extinderea acoperirii serviciilor și la optimizarea operațiunilor.
Creșterea netă de peste 100 de proiecte reflectă nu doar lansarea de inițiative noi, ci și conversia cu succes a multor proiecte-pilot în servicii permanente. Acest lucru sugerează o încredere crescândă în viabilitatea transportului la cerere ca soluție complementară în mobilitatea urbană.
Europa încetinește: fără granturi, fără progres
În contrast, Europa a înregistrat un recul vizibil. Deși aproximativ 100 de servicii noi au fost lansate în 2024, creșterea netă s-a limitat la doar +30, înjumătățindu-se față de 2023. Germania, cândva lider regional, abia a reușit să mențină un echilibru, cu doar trei proiecte mai multe lansate decât închise. Cauza principală? Reducerea finanțărilor europene, federale și locale. Un exemplu notabil este Muva Berlin – urmașul BerlKönig – care urmează să fie retras la începutul anului 2025.
Via rămâne liderul incontestabil
Al doilea grafic din raportul lui Lukas Foljanty evidențiază distribuția proiectelor în funcție de furnizorul tehnologic. Via domină autoritar cu peste 300 de proiecte active și aproape 100 inactive, deținând astfel aproximativ 24% din piața globală. Următorii competitori sunt Spare, Padam, ioki și Kooda Software, dar la distanțe considerabile.
România: între potențial și stagnare
Deși nu este menționată explicit în raport, România se regăsește în tendințele generale din Europa. Mai multe orașe au testat soluții de transport flexibil, însă fără o strategie națională și fără continuitatea finanțării, proiectele riscă să rămână doar experimente temporare. România nu dispune încă de un cadru legislativ dedicat transportului la cerere.
Totuși, există oportunități reale pentru parteneriate public-private și atragerea unor furnizori tehnologici internaționali.
Jucători noi pe radar: Blaise și Argo
Compania canadiană Blaise este așteptată să intre în top 10 în 2025. Tot în Canada, start-up-ul Argo promite o revoluție în mobilitatea urbană, mizând pe un model descris ca „mai rapid decât condusul propriu, dar la prețul unui bilet de autobuz”. Primul lor serviciu public va fi lansat în primăvara lui 2025 în Bradford West Gwillimbury.
Tendințe globale: expansiune inegală, dar promițătoare
Chiar dacă dinamica variază de la o regiune la alta, trendul general al transportului la cerere este clar: integrarea inteligentă în ecosistemele de mobilitate urbană. România are de ales: poate transforma DRT într-un pilon al mobilității moderne, sau îl poate rata ca pe un „tren al viitorului” pierdut din neatenție și lipsă de viziune.
Cristian Radu
|
|
|