De la cumpărarea unor produse și până la încheierea de contracte, sunt descoperite tot mai mult facilitățile oferite de platformele online. Dar dacă datele și informațiile sunt utilizate în scopul prejudicierii persoanelor implicate? Cum este bine să se procedeze?

 

Infractorii induc în eroare, prin postarea pe platformele de internet, a unor anunțuri de angajare nereale. Pretinzând că sunt reprezentanți ai unor societăți comerciale, fără să aibă însă împuternicire din partea acestora, postează anunțuri de recrutare în scopul angajării în afara României, în diverse domenii (agricultură, silvicultură, construcții, asistență socială, etc.). Persoanelor care aplică pentru aceste locuri de muncă, li se cere achitarea unor taxe pentru traducerea contractelor de muncă ce urmează a fi semnate, cheltuieli necesare transportului, asigurări medicale, etc. După ce sumele cerute sunt achitate, li se promite că vor fi contactați în cel mai scurt timp pentru predarea contractelor și programarea plecării, doar că acest lucru nu se mai concretizează. Faptul că o persoană pretinde că acționează în numele unor societăți nu implică automat și veridicitatea susținerilor sale. De aceea, este necesară atât o mai bună protecție asupra datelor societăților comerciale, cât și o atentă verificare a tuturor anunțurilor publicate în mediul virtual.

 

Dacă o persoană pretinde că se ocupă de formalitățile necesare în vederea încheierii unui contract sau că reprezintă o societate comercială pe o anumită perioadă de timp, trebuie să fie verificate. Accesul rapid la informație nu presupune în mod categoric și faptul că acea informație este reală. Iar infracțiunile de înșelăciune în sfera virtuală au început să fie din ce în ce mai dese. Folosirea datelor societăților comerciale și acționarea în numele lor, deși nu există nicio împuternicire în acest sens, având ca scop ulterior obținerea de sume de bani de la terțe persoane (care consideră că au încheiat raporturi cu societatea comercială însăși), constituie infracțiunea de înșelăciune.

 

Înșelăciunea este prevăzută în Codul penal al României în cadrul art. 244, care prevede că:

 

- Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

- Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

 

Sesizați Poliția la orice încercare de înșelăciune, chiar dacă nu ați devenit victima acesteia !

Contoarele în timp real afișate pe pagina de internet a companiei municipale de transport, ratbv.ro, arătau astăzi 98.545 km parcurși cu autobuzele electrice care circulă deja în municipiu, și 214.305 km parcurși cu troleibuzele noi, adică peste 300.000 de kilometri în serviciul brașovenilor.

 

Reamintim că pe 25 mai 2020 au intrat în circulație primele două autobuze electrice și primele două troleibuze noi. În aceste trei luni și jumătate, mijloacele de transport electrice din Brașov (autobuze electrice și troleibuze noi) au redus poluarea din trafic, față de niște autobuze cu motoare cu ardere internă, cu peste 2.350 kilograme de oxid de carbon, cu peste 5.600 kilograme de oxizi de azot, cu peste 740 de kilograme de hidrocarburi și cu peste 110 kg de particule în suspensie. Numărul de kilometri, dar și cantitățile de poluanți pe care noile autobuze electrice și troleibuze RATBV nu le mai elimină în atmosfera Brașovului cresc în fiecare secundă de exploatare a noilor mijloace de transport. Puteți afla cifrele în timp real accesând www.ratbv.ro.

 

În acest moment, în Brașov circulă autobuze electrice pe cinci trasee, respectiv liniile 15, 22, 23B, 34 și 36. De asemenea, la Brașov au fost recepționate și puse în circulație 26 de troleibuze Solaris, complet electrice, care beneficiază, printre altele, de un sistem de propulsie pe baterii electrice pentru zonele în care nu pot fi captate la o rețea de contact. Acestea deservesc patru trasee, respectiv liniile 1, 2, 6 și 31.

Acestea sunt măsurile pe care le-au dispus polițiștii locali din cadrul Biroului Activitate Comercială și Protecția Mediului, după ce au identificat autorul depozitărilor de deșeuri rezultate din dezmembrarea unor autobuze. Aceste gunoaie au apărut în data de 16 august a.c. pe terenul situat în zona Dechatlon, lângă Șoseaua de Sud-Est a orașului. Au fost găsite aruncate scaune, diverse componente auto, dar și plăci inscripționate cu trasee de transport, suficiente indicii pentru identificarea provenienței deșeurilor menționate.

 

Polițiștii locali de la Biroul Activitate Comercială și Protecția Mediului, au găsit sursa acestor deșeuri: o societate comercială din Dâmbovița, care a achiziționat în această vară autobuzele, pe care le-a dezmembrat recent. Societatea respectivă a valorificat materialele feroase și neferoase, iar ce nu a putut fi exploatat a fost aruncat pe câmp în zona amintită. Firma în cauză fost sancționată contravențional cu 25.000 lei, conform OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, iar polițiștii locali au dispus ca în termen de 24 de ore să fie salubrizată zona afectată. Astăzi, la prima oră, a fost începută ridicarea deșeurilor respective.

 

Reamintim faptul că polițiștii locali din cadrul Biroului Activitate Comercială și Protecția Mediului fac permanent verificări în Municipiul Brașov pentru a identifica zonele contaminate cu deșeuri și pentru a lua măsurile legale ce se impun.

Amendamentul depus de către deputatul brașovean Roxana Mânzatu cu privire la finanțarea cu fonduri europene a dezvoltării integrate în microregiunea Făgăraș a devenit, de ieri, lege. Este vorba despre legea 176 din 18.08.2020 care a fost promulgată președintele României.

 

”Prin amendamentul pe care l-am depus și susținut în Camera Deputaților, o parte importantă a județului Brașov, împreună cu localități din județul Sibiu, membre în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului, intră în Programul Național Pilot de Descentralizare prin dezvoltarea teritorială integrată ITI. Prin includerea în acest Program, microregiunea va beneficia de asistentă tehnică din fonduri europene pentru a își elabora o strategie de dezvoltare zonală care va include și un mecanism instituțional de decizie pentru dezvoltarea și finanțarea proiectelor din zonă. Prin strategie, microregiunea Țara Făgărașului va atrage și un buget important, dedicat exclusiv localităților din componența asociației, din fondurile europene 2021-2027. Conform amendamentului, alocarea din fonduri europene pentru ITI calcula procentual, în raport cu suprafața, numărul de localități și numărul de locuitori. Este de așteptat că microregiunea va trebui să identifice și alte resurse pentru a completa investițiile pe care le va face în dezvoltarea zonei.” se arată în comunicatul de presă al doamnei Roxana Mânzatu, deputat PSD.