Recent, lansarea DeepSeek a stârnit un val de reacții contradictorii în rândul utilizatorilor și al investitorilor.

În timp ce unii l-au criticat vehement, afirmând că este o „mizerie” și că se blochează frecvent, alții au fost impresionați de performanțele sale si sustin ca DeepSeek funcționează impecabil.
Problema pare să reside, în înțelegerea diferită a termenului „instalare”: pentru unii, aceasta înseamnă configurarea pe un server propriu, în timp ce mulți utilizatori se referă la aplicațiile mobile, care depind de serverele externe ale companiei.

Suprinzător este că, în ciuda entuziasmului generat, DeepSeek a devenit victima propriului succes, confruntându-se cu un aflux masiv de utilizatori care a dus la blocarea serverelor. Interesul pentru acest model de inteligență artificială este fără precedent, fiind comparabil cu cel generat de ChatGPT la lansare. Această „isterie” subliniază faptul că DeepSeek este, fără îndoială, un game changer în domeniul LLM-urilor.

Un alt aspect semnificativ este costul de dezvoltare al modelului DeepSeek: 5.6 milioane de dolari, o sumă surprinzător de mică comparativ cu achiziția recentă a lui Sam Altman, CEO OpenAI, care a cumpărat o mașină Koenigsegg Regera pentru 5 milioane de dolari. Acest lucru reflectă nu doar risipa din industria tehnologică americană, ci și o supraevaluare a pieței AI.
În mod neașteptat, cele mai mari critici nu vin din SUA, ci din China, unde a apărut un alt competitor: Moonshot, care a lansat recent Kimi, un LLM open-source și gratuit, ce promite să rivalizeze cu DeepSeek. Acest model nu doar că poate procesa texte, ci și imagini și clipuri video, ceea ce îl face extrem de versatil.

Lansarea Kimi coincide cu o perioadă de vulnerabilitate pentru companiile americane, iar competiția se intensifică. În acest context, asemănările cu „războiul ceasurilor” din Japonia sunt evidente: dezvoltarea rapidă a tehnologiei de microelectronică a revoluționat industria ceasurilor și a dus la falimentul producătorilor tradiționali. Acum, chinezii par să fi găsit soluția de a dezvolta modele performante, chiar și pe hardware modest.

Această dinamică a dus la o izolaționism exagerat, cu sancțiuni care afectează atât companiile americane, cât și cele chineze. În ciuda acestui climat advers, afluxul de LLM-uri chinezești ieftine și eficiente sugerează o democratizare a tehnologiei, contrar speranțelor investitorilor din SUA care visau la monopolizarea pieței.

Acțiunile companiilor tehnologice globale au suferit în urma lansării DeepSeek, cu scăderi notabile în SUA și Asia. În acest context, investitorii devin din ce în ce mai îngrijorați de menținerea supremației americane în domeniul inteligenței artificiale.

În concluzie, lupta pentru dominarea LLM-urilor se intensifică, iar evoluțiile recente sugerează că asistăm la o transformare profundă în peisajul tehnologic global.
Războiul pentru inovație nu a fost niciodată atât de captivant.

Cristian Radu  

Provocări in serviciile flexibile si DRT: guvernanță, operațiuni, sustenabilitate

1. Guvernanță:
Lipsa unui cadru de reglementare clar și integrat în planurile de mobilitate regională și urbană.
Proiectul DREAM_PACE, finanțat de Interreg Europa Centrală, vizează integrarea serviciilor DRT în metodologia SUMP pentru a promova soluții inovatoare.

2. Operațiuni:
Necesitatea integrării DRT cu alte servicii de transport (taxiuri, pooling) și adaptarea la nevoile comunităților locale.

3. Sustenabilitate:
Promovarea colaborării între sectoare, segmentarea mai bună a cererii și dezvoltarea de noi modele de afaceri care implică mai mulți actori.
În ceea ce privește abordările de guvernanță, în multe țări dezvoltarea unui cadru de reglementare care să definească domeniile de aplicabilitate ale acestora și să susțină dezvoltarea lor, inclusiv prin integrarea sistematică în planurile de mobilitate regionale, urbane și metropolitane (PRT, SUMP), lipsește sau este incompletă.
O integrare sistematică în planurile de mobilitate regionale și urbane, ar fi extrem de benefică pentru a face DRT mai important în rețele.
Unul dintre obiectivele proiectului DREAM_PACE (co-finanțat de Interreg Europa Centrală), lansat la începutul acestui an și care va dura doi ani, acoperind șase regiuni din cinci țări europene, este promovarea integrării DRT în metodologia SUMP pentru a susține aspectele inovative ale conceptelor DRT în rețelele de mobilitate regionale.
Operațional  = integrarea cu transportul public, dar și cu alte servicii cu diferite grade de flexibilitate (de exemplu, taxi, pooling și alte servicii informale) este cheia pentru a modula serviciile la cerere în jurul nevoilor comunităților locale și teritoriilor cu caracteristici și obiective diverse, de la îndeplinirea nevoilor de conectivitate până la garantarea accesibilității în zonele izolate și grupurile de utilizatori vulnerabili.
Nu în ultimul rând, din punct de vedere al sustenabilității afaceriI, este esențial să se promoveze sinergii între diferite sectoare de politici, să se segmenteze mai bine cererea și tarifele, să se promoveze noi modele de afaceri collaborative, care implică actori diferiti, acolo unde este cazul.

Concluzie:

Transportul la cerere este o soluție inovatoare pentru accesibilitatea și conectivitatea în mobilitate. Pentru o integrare eficientă, este esențială dezvoltarea reglementărilor, adaptarea la cerințele comunității locale și promovarea unor modele sustenabile de afaceri.

Cristian Radu

Casa de Cultură a Studenților din Brașov, în parteneriat cu Brașovul Altfel, organizează Networking pentru Viitor – ediția 3, la sediul din Memo, str. Memorandului nr. 39, miercuri 29.01.2025, începând cu ora 19:00.


Ești student și visezi la o carieră de succes? Ai întrebări despre cum să faci primul pas în lumea profesională sau cum să te dezvolți într-un anumit domeniu?
Networking pentru Viitor revine cu o ediție specială care îți oferă ocazia să afli răspunsuri direct de la profesioniști consacrați. Evenimentul este o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri, liberă și captivantă, unde ai șansa să adresezi întrebări invitaților speciali.

“Suntem la a 3-a ediție a seriei Networking pentru Viitor. Opiniile studenților care au participat la primele 2 ediții ne încurajează să continuăm. Ținând cont că Brașov este un județ cu o industrie puternică, am ales ca această ediție să fie cu invitați de la companii de top din industrie. Îi așteptăm pe studenți în număr cât mai mare.”, a declarat Silviu Achim, directorul Casei de Cultură a Studenților din Brașov.

Specialiștii invitați vor sta la dispoziția publicului pentru 80 de minute de întrebări și apoi pentru încă 30 de minute la o sesiune de networking liber. Aceștia sunt:
1.    Cristina Condrat – Manager Resurse Umane – Bilka Steel
2.    Sorin Bonciu – Coordonator Recrutare – Autoliv
3.    Ana Lupulescu – Manager Resurse Umane – Prodlacta
4.    Mihai Rizan – Specialist Recrutare - Vendax

“Încă de la început ne-am dorit să facem evenimentele altfel. În loc de discursuri ale speakerilor, să mutăm interesul asupra tinerilor din public. Astfel evenimentul are o sesiune de aproape o oră și jumătate de întrebări și răspunsuri, urmată de încă jumătate de oră de networking liber între invitați și tineri. Tinerii care au participat la edițiile anterioare au fost mulțumiți, ceea ce ne-a mulțumit și pe noi și pe invitații aduși în fața lor. Înseamnă că am contribuit real la viitorul lor.”, a declarat Radu Paul, moderatorul evenimentului și președintele asociației Brașovul Altfel.

Fie că îți cauți inspirația, îndrumarea sau pur și simplu vrei să cunoști oameni care îți pot influența parcursul profesional, Networking pentru Viitor este locul potrivit pentru tine. Participă la eveniment!

Găsești aici mai multe detalii:  https://fb.me/e/4p5gIln6y