Guvernul României îngroapă educația
Guvernul României îngroapă educația
|
|
Miercuri, 29 Aprilie 2026 |
|
Federațiile sindicale din învățământ ies în stradă, reclamând situația actuală în care „Guvernul României îngroapă educația”, diminuând veniturile profesorilor, în loc să le crească – așa cum li s-a promis cadrelor didactice. Mai mult, sindicatele au constatat că noul proiect de modificare legislativă încalcă alte legi în vigoare, mai ales prevederile din Legea învățământului preuniversitar.
După mai multe runde de negocieri cu mai multe guverne, din ultimii 3 ani, profesorii au acceptat soluțiile de compromis, inclusiv eliminarea sporurilor, crezând în promisiunea executivului de includere a sumelor reprezentate de sporuri în viitoarea grilă de salarizare. Surpriza lor a venit acum, când au constatat că salariile nu mai includ nimic din ceea ce reprezentau înainte sporurile deja tăiate, iar veniturile le scad, în medie cu 20%, în condițiile în care au crescut și continuă să crească toate prețurile, iar viitoarele lor salarii nici măcar nu se indexează cu rata inflației. Social democratii critica dur aceasta situatie.
“Am fost profesor la catedră. Am fost inspector școlar. Am cunoscut activitatea unui cabinet de secretar de stat din Ministerul Educației, dar știu la fel de bine ce se întâmplă într-o cancelarie la prima oră a dimineții, cu tot ce aduce o zi de școală. Am imaginea reală a sistemului.
Din această perspectivă vă spun direct: proiectul actual al legii salarizării nu este o reformă. Este încă o lovitură dată celor care țin școala în picioare!
Iată de ce:
• Ignoră OUG 57/2023, care obliga Guvernul să raporteze salariul profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie.
• Aplatizează grilele salariale. Un profesor cu 30 de ani la catedră ajunge să câștige aproape cât un debutant. O carieră întreagă dedicată educației devine, practic, irelevantă.
• Anulează angajamentul din 2024 față de Banca Mondială, conform căruia salariul maxim al profesorului trebuia aliniat cu cel al medicului specialist. Diferența rămâne de peste 4.300 de lei.
• Elimină sporurile fără a le include în salariul de bază, adică exact contrariul a ceea ce s-a promis în negocierile din ultimii trei ani.
• Profesorii nu cer privilegii. Cer respectarea unor angajamente asumate în scris, prin lege și prin acorduri internaționale.
• FSLI și Federația „Spiru Haret" au transmis un mesaj pe care îl susțin: o educație ținută în sărăcie va fi plătită de întreaga țară, peste un deceniu.
• Îi susțin pe colegii mei care protestează în fața Ministerului Educației. Pentru că atunci când școala suferă, viitorul României suferă odată cu ea.
• Cadrele didactice au nevoie de demnitate. România are nevoie de un Guvern care își respectă cuvântul.
a declarant prof. Ariana Bucur, deputat PSD
|
|
PSD Brașov-vot în unanimitate pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Ilie Bolojan
PSD Brașov-vot în unanimitate pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Ilie Bolojan
|
|
Luni, 20 Aprilie 2026 |
|
PSD Brașov a votat în unanimitate pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Ilie Bolojan
Astăzi, 20 aprilie 2026, membrii Biroului Politic Județean al PSD Brașov au votat, în unanimitate, pentru retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Ilie Bolojan, în cadrul consultării interne a Partidului Social Democrat.
Decizia a fost luată în urma unei evaluări a situației economice și sociale din ultimele luni, dar și a modului în care a fost exercitat actul de guvernare, caracterizat de lipsă de consultare și de respingerea constantă a propunerilor venite din partea PSD.
În cadrul consultării interne, membrii PSD au fost invitați să se pronunțe asupra următoarei întrebări:
„Având în vedere prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni — cu recesiune, inflație, afaceri care se închid, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari și categoriile vulnerabile — plus lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali: considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”
La nivel național, hotărârea a fost luată cu o majoritate covârșitoare: 97,7% din voturi pentru retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Ilie Bolojan.
PSD subliniază că, în perioada în care a condus Guvernul, Ilie Bolojan a luat decizii în mod unilateral, fără consultare reală în Coaliție și, în multe cazuri, în contradicție directă cu avertismentele și solicitările PSD. Așa-numitele „reforme” invocate de premier s-au dovedit, în realitate, măsuri rudimentare care au generat dezechilibre majore în economie și în societate.
Creșterea taxelor nu reprezintă o reformă, ci o soluție facilă, cu efecte negative directe asupra consumului și nivelului de trai. Intrarea în recesiune nu este reformă, ci o consecință a unor decizii greșite. Tăierea investițiilor publice înseamnă blocarea dezvoltării, iar reducerea alocărilor pentru educație și sănătate afectează direct viitorul societății.
În același timp, PSD atrage atenția că România se confruntă deja cu o criză economică și socială profundă: inflație ridicată, scădere economică, diminuarea consumului și presiune tot mai mare asupra categoriilor vulnerabile. A prezenta această situație drept „reformă” sau „normalizare” reprezintă o distorsionare gravă a realității.
Senatorul Marius Dunca, vicepreședinte al PSD și președinte al Organizației Județene PSD Brașov, a declarat: „Răspunsul nostru a fost un categoric DA pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Bolojan. România se află deja într-o criză, iar oamenii simt asta în fiecare zi. Nu putem vorbi despre reforme când vedem recesiune, scădere a nivelului de trai și investiții tăiate. Premierul Bolojan a ales să guverneze singur, fără dialog, ignorând soluțiile propuse de PSD. Această încăpățânare a dus la blocaje și la agravarea problemelor. Decizia de astăzi este una firească: este momentul adevărului, momentul unei schimbări de direcție.”
PSD Brașov consideră că menținerea actualei formule de guvernare, în aceleași condiții, ar însemna perpetuarea unei direcții greșite. Organizația Județeană PSD Brașov își reafirmă angajamentul pentru o guvernare bazată pe dialog, responsabilitate și politici economice care să sprijine dezvoltarea și să protejeze cetățenii.
|
|
România nu este de vânzare!
România nu este de vânzare!
|
|
Vineri, 17 Aprilie 2026 |
|
România nu este de vânzare!
PSD respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului. Demersul asumat de premierul Bolojan și de vicepremier este o sfidare directă la adresa românilor și o decizie luată fără consultare, fără transparență și în afara oricărei logici de guvernare responsabilă.
În plină criză energetică și financiară, să vinzi companii profitabile care susțin securitatea națională înseamnă să slăbești deliberat statul român. Asta nu este reformă, ci o decizie periculoasă, contrară interesului public și tendințelor europene de consolidare a controlului asupra activelor strategice.
Românii trebuie să știe adevărul!
* PSD nu a fost consultat și se opune ferm acestei inițiative
* Invocarea PNRR este FALSĂ! Nu există obligația de a vinde aceste companii
* Vânzarea activelor strategice reprezintă un risc major pentru securitatea economică și energetică a României
sustine, deputatul PSD, Ariana Bucur.
|
|
Educația nu poate rămâne o prioritate doar pe hârtie
Educația nu poate rămâne o prioritate doar pe hârtie
|
|
Marţi, 24 Martie 2026 |
|
Bugetul Educației pentru anul 2026 confirmă, din
păcate, o realitate pe care o semnalez constant: educația continuă să fie
tratată ca o prioritate declarativă, dar nu și una susținută prin alocări
bugetare adecvate.
Deși Guvernul invocă o creștere a bugetului, analiza structurii acestuia arată
clar o reducere a fondurilor alocate pentru cheltuielile de personal, dar
într-adevăr creșteri pentru capitolul bunuri și servicii, respectiv fonduri
externe. Astfel, 'cheltuielile de personal' la nivelul întregului buget al
Ministerului Educației și Cercetării (MEC): de la 37,01 mld. la 35,97 mld. lei,
înregistrează o scădere de 2,81%, iar la nivelul învățământului preuniversitar,
doar la cap. 6501, chiar mai semnificativă, o scădere de 3,23%, de la 35,63
mld. la 34,48 mld. lei.
Aceste ajustări nu sunt simple corecții tehnice, ele se traduc direct în
dificultăți reale pentru unitățile școlare: subdimensionarea necesarului de
resursă umană, demotivarea acesteia, ceea ce se traduce în teren printr-o
presiune crescută asupra cadrelor didactice și directorilor de școli, un sistem
de educație care funcționează la limită!
În schimb, pentru 'bunuri și servicii' bugetul la nivelul întregului minister
(MEC), are o creștere este de 30,67% (de la 827 mil. la 1.081 mil. lei), ceea
ce defalcat, înseamnă:
* pentru învățământ preuniversitar (6501): doar +7,58% (de la 58,9 mil. la 63,4
mil. lei);
* pentru învățământ universitar (6510): +32,66% (de la 762 mil. la 1.011 mil.
lei) - acesta fiind principalul motor al creșterii totale.
Se poate traduce această situație în condițiile lipsei de personal din
preuniversitar, prin externalizarea serviciilor? Această soluție este mult mai
păguboasă, iar despre 'bunuri', în majoritatea unităților școlare dotarea s-a
derulat și chiar încheiat în decursul anului trecut!
În schimb, vom avea o explozie a fondurilor externe, în principal în sectorul
universitar: +209% per total, iar în preuniversitar creșterea este de numai
25,8%. La nivelul ministerului, totalul fondurilor externe aproape se dublează
(+67,1%), ajungând la aproximativ 11 miliarde lei în 2026.
Concret, doar pentru învățământul preuniversitar (6501): FEN postaderare T56:
+790,2%, PNRR grant T60: +11,9%, PNRR împrumut T61: +158,8%, total fonduri
externe:+25,8%, respectiv, 2026: 6.392.554 mii lei, față de 5.079.639 mii
lei/2025.
Ne putem bază pe o absorbție colosală de fonduri europene? Vor exista
directori/cadre didactice care să depună eforturi suplimentare, să existe
motivația pentru scrierea, implementarea acestor proiecte (cele competitive),
astfel încât estimările să se regăsească în realitate?
Într-un context în care România se confruntă deja cu un deficit de profesori și
cu o scădere a atractivității carierei didactice, astfel de măsuri riscă să
agraveze situația. Nu putem construi un sistem educațional performant fără
profesori bine pregătiți și motivați.
Din acest motiv, consider că este absolut necesară o creștere semnificativă a
investițiilor în formarea continuă a cadrelor didactice. Profesorii trebuie să
aibă acces la programe moderne de pregătire, adaptate noilor realități
educaționale și tehnologice. În același timp, este esențial să fie create
mecanisme reale de motivare pentru implicarea acestora în atragerea și
implementarea fondurilor europene.
În prezent, accesarea fondurilor europene rămâne, pentru mulți profesori, un
proces dificil, birocratic și insuficient susținut. Fără stimulente clare și
fără sprijin administrativ, această oportunitate majoră pentru dezvoltarea
educației este insuficient valorificată.
Menținerea bugetului educației la aceste valori transmite un semnal
îngrijorător: educația nu este tratată ca un domeniu strategic pentru
dezvoltarea României. În lipsa unei finanțări adecvate, orice obiectiv legat de
reformă, performanță sau modernizare rămâne fără fundament real.
Pentru comunitățile locale, inclusiv pentru județul Brașov, aceste decizii
înseamnă riscuri crescute de adâncire a inegalităților între școli,
oportunități limitate pentru elevi și o presiune constantă asupra dascălilor
care încearcă să compenseze lipsa resurselor.
Educația nu poate fi construită pe compromisuri bugetare. Dacă ne dorim un
sistem performant, trebuie să începem prin a-l finanța corect - prin investiții
reale în oameni, în formare și în condițiile din școli.
Ariana-Oana Bucur, deputat PSD
|
|
|