Legea Bolojan nr.141/2025 pune în pericol siguranța copiilor: personalul nedidactic și auxiliar
Legea Bolojan nr.141/2025 pune în pericol siguranța copiilor: personalul nedidactic și auxiliar
|
|
Miercuri, 23 Septembrie 2026 |
Declarație de presă: 23 septembrie 2026
Ariana Oana Bucur, deputat PSD
Legea Bolojan nr.141/2025 pune în pericol siguranța copiilor: personalul nedidactic și auxiliar, redus sub limita responsabilității
Atrag atenția asupra unei situații cu consecințe directe asupra siguranței celor mai mici copii din educația timpurie: subdimensioarea personalului nedidactic și auxiliar din creșe, agravată de efectele Legii nr. 141/2025, asupra Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
O problemă structurală, agravată de măsurile de austeritate
Încă din 2022, prin HG nr. 566/2022 privind Metodologia de organizare și funcționare a creșelor, legiuitorul a renunțat la un normativ clar care să stabilească raportul între numărul de angajați și numărul de copii la grupa de antepreșcolari și/sau preșcolari - spre deosebire de reglementarea anterioară (HG 1252/2012), care prevedea un raport minimal angajat/copil. Această lacună a fost semnalată încă de la adoptare de sindicate și de părinți, însă a fost lăsată nerezolvată.
Peste această vulnerabilitate s-au suprapus, din vara anului 2025, măsurile fiscal-bugetare impuse prin Legea Bolojan nr. 141/2025, care au dus la înghețarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de învățământ, inclusiv din creșe.
Servicii integrate care nu pot fi asigurate cu personal fragmentat
Legislația definește creșa ca unitate care oferă copiilor antepreșcolari servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere. Această integrare presupune, obligatoriu, prezența simultană și complementară a mai multor categorii de personal: cadrul didactic, personal medical (medic/asistentă medicală), administrator financiar, administrator patrimoniu, bucătar (la program prelungit – ajutor de bucătar), îngrijitoare și/sau infirmiere - fiecare acoperind o nevoie pe care nicio altă categorie nu o poate suplini.
În condițiile blocării concursurilor de ocupare a posturilor vacante din instituțiile publice (art. XXII, Legea nr.141/2025) și reducerii posturilor în general, un director de creșă ajunge însă să fie pus în imposibilitatea de a opta rațional între aceste categorii: nu poate alege între a avea asistentă medicală sau îngrijitoare suficiente, între personal de bucătărie sau personal administrativ, pentru că fiecare dintre aceste funcții acoperă o componentă legal obligatorie și, mai important, o nevoie reală și imediată a copilului. Serviciul integrat nu poate fi asigurat „pe bucăți” - o creșă nu poate funcționa în siguranță cu bucătărie completă și îngrijitoare insuficiente, după cum nu poate funcționa nici invers. Această alegere imposibilă nu ar trebui să cadă niciodată în sarcina unui director de unitate școlară, ci este responsabilitatea statului de a asigura resursa umană necesară pentru toate componentele serviciilor de educație.
Un decalaj orar care nu a fost niciodată rezolvat
La această presiune structurală se adaugă o problemă rareori discutată public: un copil înscris la programul prelungit petrece la creșă până la 10 ore pe zi, în timp ce programul normal de lucru al unei îngrijitoare este de 8 ore. Metodologia actuală prevede normarea pe ture doar pentru personalul didactic de predare, în cazul programului prelungit - nu și, în mod clar și obligatoriu, pentru personalul nedidactic și auxiliar.
În practică, această diferență de 2 ore pe zi trebuie acoperită fie prin ore suplimentare neplătite corespunzător, fie prin schimbarea persoanei care se ocupă de copil la mijlocul zilei, fie, cel mai adesea, prin pur și simplu a lăsa un interval fără personalul nedidactic complet prezent. Niciuna dintre aceste soluții nu este acceptabilă pentru copii de vârstă antepreșcolară, la care continuitatea îngrijirii și atașamentul față de adultul familiar sunt esențiale atât pentru siguranță, cât și pentru dezvoltarea emoțională. Întrebarea este simplă și nu a primit niciodată un răspuns instituțional clar: cine are grijă de copil în acele două ore în care programul lui depășește programul de lucru al îngrijitoarei?
Efectivele mărite la grupă — un argument suplimentar
Tot prin Legea nr. 141/2025 (art. 23 din Legea nr. 198/2023, astfel cum a fost modificat) a fost majorat și numărul de copii admis într-o grupă de educație timpurie antepreșcolară: grupa mică a crescut de la un interval de 5-9 copii (medie 7) la 7-11 copii (medie 9), iar grupele mijlocie (10-17) și mare (10-22) au urmat aceeași tendință de creștere cu câte 2 copii în medie. Prin excepție, art.23 alin.(6), prevede că efectivele la grupă se pot majora cu cel mult 4 copii peste maximul menționat la art.23 alin. (1) lit.”a”!
Această majorare nu este un argument separat, ci unul care se adaugă și amplifică gravitatea celor semnalate: dacă efectivele la grupă cresc, iar personalul nedidactic și auxiliar rămâne blocat sau redus, raportul real între numărul adulților raportat la numărul copiilor se deteriorează din două direcții simultan — mai puțini îngrijitori/infirmiere, pentru mai mulți copii. Majorarea efectivelor la grupă face cu atât mai necesară, asigurarea unui număr corespunzător de îngrijitoare și/sau infirmiere, pentru a acoperi nevoile de supraveghere, igienă și îngrijire individuală pentru un număr mai mare de copii antepreșcolari.
Investiții europene care riscă să nu fie eficiente fără personalul aferent
Un aspect suplimentar privește chiar creșele nou construite prin fonduri europene. Guvernul demis a aprobat prin memorandumul din 21 mai 2026, scoaterea la concurs a 859 de posturi necesare operaționalizării celor 34 de creșe noi (621 posturi finanțate prin Programul „Sfânta Ana”/PNRR, 238 pentru cele din Programul național de construcții de interes public sau social).
Memorandumul precizează însă, explicit, că aceste angajări se realizează „cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, fără suplimentarea fondurilor aprobate pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului încadrat” — condiție impusă chiar prin art. XXII alin. (10)-(12) din Legea nr. 141/2025. Cu alte cuvinte, chiar și posturile aferente unor investiții finanțate din fonduri europene, menite tocmai să crească rata de participare a copiilor în educația timpurie, rămân subordonate acelorași plafoane bugetare de austeritate care afectează restul rețelei de creșe.
Riscul ca aceste investiții necesare și bine-venite să nu poată fi puse pe deplin în valoare este foarte mare: o creșă nouă, construită și echipată, dar operaționalizată cu personal insuficient sau incomplet distribuit pe categorii (didactic, medical, îngrijire, bucătărie), nu își poate îndeplini misiunea de servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere. Investiția în infrastructură nu este suficientă atât timp cât finanțarea posturilor rămâne captivă acelorași constrângeri care au generat criza de personal semnalată deja în instituțiile de învățământ existente.
Riscul aplicării neunitare, în lipsa unor norme elaborate de Minister
Atât timp cât Ministerul Educației și Cercetării nu elaborează norme metodologice clare și obligatorii pentru încadrarea personalului nedidactic și auxiliar din unitățile școlare, în special din creșe și grădinițe, conform reorganizării rețelei școlare, cu stabilirea raportului angajat/copil, modul de normare pe ture și modul de acoperire a programului prelungit - fiecare unitate de învățământ este lăsată să găsească, de la caz la caz, propriile soluții organizatorice.
Riscul unei asemenea absențe normative este aplicarea neunitară la nivel național: copii de aceeași vârstă, cu aceleași nevoi, ajung să beneficieze de un grad de siguranță diferit în funcție de județul, de primăria sau, uneori, chiar de conducerea unității de învățământ de care aparțin. Aceasta transformă siguranța unui copil antepreșcolar dintr-un drept garantat prin lege într-o variabilă dependentă de resursele locale și de interpretarea discreționară a fiecărei unități - o situație incompatibilă cu principiul egalității de șanse pe care întregul sistem de educație timpurie ar trebui să îl garanteze.
Astfel, solicit în regim de urgență:
1. Introducerea, prin completarea HG nr. 566/2022, a unui normativ obligatoriu de personal raportat la numărul de copii pe grupă, care să acopere distinct fiecare categorie de personal - didactic, medical, îngrijire, bucătărie - fără a permite compensarea unei categorii pe seama alteia;
2. Deblocarea de urgență a unui număr de posturi de personal nedidactic și auxiliar strict necesar unităților școlare (posturi care nu sunt incluse în categoria posturilor unice), care să fie exceptate explicit de la măsurile de restricționare a angajărilor;
3. Reglementarea explicită a normării pe ture pentru personalul nedidactic și auxiliar (îngrijitor creșă, pedagog școlar, supraveghetor de noapte), astfel încât acoperirea integrală a programului să nu depindă de bunăvoința sau de suprasolicitarea angajaților;
4. Elaborarea, de către Ministerul Educației și Cercetării, a unor norme metodologice unitare, aplicabile tuturor unităților de învățământ, astfel încât siguranța copiilor să nu depindă de interpretări sau soluții organizatorice diferite de la o unitate la alta;
5. Consultarea reală a sindicatelor din domeniu și a reprezentanților părinților înainte de orice nouă măsură care afectează organizarea și funcționarea unităților școlare.
Educația timpurie de calitate nu poate fi construită pe reduceri de personal care pun în pericol siguranța fizică a copiilor. Guvernul are obligația de a corecta aceste efecte înainte ca ele să producă tragedii.
prof. Ariana Oana BUCUR
|
|
Alpin Film Festival 2026, 21 – 27 septembrie 2026
Alpin Film Festival 2026, 21 – 27 septembrie 2026
|
|
Luni, 14 Septembrie 2026 |
|
Alpin Film Festival 2026 anunță selecția oficială: 40 de documentare montane din peste 18 țări, la Brașov, Râșnov și Bușteni · 21 – 27 septembrie 2026 ·
Câștigătorul Banff 2025 - IRON WINTER, cel mai apreciat documentar francez al ultimilor douǎzeci de ani - CÂNTECUL PǍDURII, o competiție românească de excepție, în programul ediției Alpin Film Festival din acest an Alpin Film Festival, cel mai mare festival internațional din România dedicat filmului și culturii montane, revine între 21 și 27 septembrie 2026 la Brașov, Râșnov și Bușteni.
Selecția oficială a ediției 2026 include peste 40 de filme documentare cu tematică montană, venite din peste 18 țări şi reunite într-o selecție de colecție.
Programul aduce în fața publicului titluri care au fost selecționate și premiate la cele mai importante festivaluri de gen și de documentar din lume – Cannes, IDFA, Sheffield DocFest, Visions du Réel, Banff, Trento, Kathmandu sau Bilbao – alături de cele mai spectaculoase producții românești cu tematicǎ montanǎ ale ultimilor doi ani.
Titluri de neratat în Competiția Internațională
Iarna de fier (Iron Winter), producția australiană regizată de Kasimir Burgess, vine la Brașov direct cu Marele Premiu al Festivalului de la Banff 2025
Cântecul pădurii (Le Chant des forêts), semnat de celebrul fotograf și cineast Vincent Munier, este considerat de critici cel mai bun documentar francez de natură din ultimii 20 de ani.
Bătrânul Fulger (Old Man Lightning), regizat de Dawn Kish, este unul dintre cele mai premiate filme de alpinism ale momentului
Sherpa, filmul de referință al regizoarei Jennifer Peedom, va fi prezentat într-o proiecție specială realizată în parteneriat cu International Alliance for Mountain Film (IAMF).
Competiția Românească de film montan
Secțiunea dedicată producțiilor autohtone aduce anul acesta o serie de titluri excepționale: Hoinari prin munți, filmul lui Cosmin Dumitrache despre Marlene și Dinu Mititeanu; Șona, o poveste scrisă în piatră, un poem cinematografic din universul pictorului Ștefan Câlția, regizat de Mircea Gherase; portretele realizate de Ruxandra Hurezeanu ultramaratonistului Tibi Ușeriu și alpinistului David Neacșu; precum și Scărița Belișoara (Dan Curean) și Siguranța pe Via Transilvanica (Alex Dima).
Selecția Oficială Alpin Film Festival 2026
COMPETIȚIA INTERNAȚIONALĂ – Secțiunea „Alpiniada”
• Bătrânul Fulger / Old Man Lightning – SUA – 60 min – r. Dawn Kish
• Sustraiak / Rădăcini pierdute – Spania – 73 min – r. Luis Arrieta Etxeberria
• Calea cea crudă / Cruel Way – Bulgaria – 109 min – r. Deyan Bararev
• Courma și Courmayeur – Italia – 79 min – r. Elettra Gallone
• The Extra Miles – Brazilia – 52 min – r. Rafael Duarte
• Neîmblânzit / Untamed – Elveția – 60 min – r. Fabio Minnig și Zimy Da Kid
• 4000 m de casă / 4000 m from Home – Franța – 64 min – r. Pierre Cadot
• K2 mon amour – Franța – 40 min – r. Mathieu Rivoire
• Mireasa de pe Mont Blanc – Marea Britanie – 28 min – r. Grace T.S.P.
• Vârful Diavolului / Papsura – Marea Britanie – 35 min – r. Morgan Shields
• Cele cinci comori ale zăpezii – Marea Britanie – 27 min – r. John Porter
• Moara artiștilor – Franța – 25 min – r. Pierre Cadot
• Sud – Italia – 32 min – r. Alberto Storti
• Dorul etern / Eternal Longing – Cehia – 24 min – r. Tomáš Galásek
• Zborul – Elveția – 26 min – r. Nicolas Falquet
• Nix – Andorra – 21 min – r. Jessone Morillon Sanz, Eric Rossell Vela, Oscar Julià
• Muntele Lunii – SUA – 90 min – r. Chris Benchetler
• Vântul bate oriunde dorește – Georgia – 69 min – r. Ivan Boiko
COMPETIȚIA INTERNAȚIONALĂ – Secțiunea „Muntele Vrăjit”
• Cântecul pădurii – Franța – 95 min – r. Vincent Munier
• Muzica Apusenilor 2 – Ungaria – 85 min – r. Balázs Szendőfi
• Iarna de fier / Iron Winter – Australia – 89 min – r. Kasimir Burgess
• Sânge și noroi – Belgia – 90 min – r. Jean-Gabriel Leynaud
• Cumetrele / Kumotry – Polonia – 69 min – r. Emilia Sniegoska
• Wild East – România / Australia / Suedia – 36 min – r. Maia Wilker
PROIECȚIE SPECIALĂ IAMF
• Sherpa – Australia – 96 min – r. Jennifer Peedom
COMPETIȚIA ROMÂNEASCĂ
• Hoinari prin munți – 90 min – r. Cosmin Dumitrache
• Șona, o poveste scrisă în piatră – 90 min – r. Mircea Gherase
• Scărița Belișoara – 50 min – r. Dan Curean
• Siguranța pe Via Transilvanica – 35 min – r. Alex Dima
• Tibi Ușeriu – r. Ruxandra Hurezeanu
• David Neacșu – r. Ruxandra Hurezeanu
• Trofeul Mezzalama 10 ani după - 22 min - r Ciprian Lolu
COMPETIȚIA DE SCURTMETRAJE
• Arhaic – Franța – 14 min – r. Mathieu Le Lay
• Dansul naturii – Austria – 13 min – r. Henri Bentheim
• Grade A Bulls*t – SUA – 13 min – r. Gareth Lea
• Vol céleste – Franța – 12 min – r. Éric Briche
• Kronoschock – Spania – 12 min – r. Ignasi Lopez
UN MUNTE DE ISTORII – cu un program ale cǎrui detalii se vor anunța în curând.
În avanpremiera celei de-a 11-a ediții Alpin Film Festival, publicul este invitat duminică, 13 septembrie, de la ora 19:30, la Club Control din București, la proiecția specială „Șona, o poveste scrisă în piatră”, în regia lui Mircea Gherase, urmată de o întâlnire cu sculptorul Virgil Scripcariu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile în sală. Acest eveniment de warm-up introduce publicul bucureștean în atmosfera ediției din acest an și îi oferă o primă imersiune în universul Alpin Film Festival.
Despre Alpin Film Festival: ALPIN FILM FESTIVAL este un eveniment cultural internațional dedicat filmului, cărții și fotografiei, care promovează civilizația montană în toate dimensiunile ei – patrimoniale, turistice, ecologice, economice, educaționale și sportive. Născut în inima țării, la poarta Transilvaniei, la Brașov, festivalul a devenit un reper pe harta evenimentelor culturale montane internaționale. Din 2020, face parte din prestigioasa alianță International Alliance for Mountain Film (IAMF), alături de 27 de festivaluri din 20 de țări de pe 5 continente.
Programul proiecțiilor se găsește pe www.alpinfilmfestival.ro și pe pagina de Facebook facebook.com/alpinfilmfestival.
|
|
Bolojan a îngenuncheat economic România printr-o guvernare de coșmar
Bolojan a îngenuncheat economic România printr-o guvernare de coșmar
|
|
Joi, 10 Septembrie 2026 |
|
Marius Dunca, vicepreședinte PSD: Bolojan a îngenuncheat economic România printr-o guvernare de coșmar
Premierul demis Ilie Bolojan va rămâne în istoria recentă drept premierul care a promis reformă și a livrat austeritate, taxe mai mari și sărăcirea populației.
După mai bine de un an de guvernare, bilanțul este greu de ascuns: economie în scădere, consum prăbușit, prețuri tot mai greu de suportat și o povară fiscală aruncată asupra cetățenilor.
Datele INS arată că România traversează una dintre cele mai severe contracții ale consumului din ultimul deceniu, cu excepția perioadei pandemiei. Asta nu mai este reformă. Este rezultatul unei politici care a îngenuncheat economic România.
Guvernul Bolojan a ales să ia mai mult de la oameni, în loc să stimuleze investițiile, producția și economia: TVA de 21%, cotă de 11% pentru alimente și medicamente, impozite pe proprietate mai mari și contribuții suplimentare suportate inclusiv de pensionari.
„Bolojan a încercat să vândă austeritatea drept tratament pentru economie. În realitate, a fost o pedeapsă pentru salariați, pensionari și firme. Nu poți îngenunchea o țară din pix și apoi să ceri aplauze pentru “reformă”. Economia a intrat în recesiune tehnică, inflația rămâne printre cele mai ridicate din UE, iar dobânzile la datoria publică vor consuma în 2026 aproape 61 de miliarde de lei. Sunt bani care puteau merge în școli, spitale, drumuri și investiții. Sacrificiu maxim, rezultat aproape zero”, declară senatorul Marius Dunca, vicepreședinte PSD.
PSD a refuzat să mai fie părtaș la această politică și a ieșit de la guvernare. România are nevoie de protejarea puterii de cumpărare, sprijin pentru firmele care produc și creează locuri de muncă și relansarea investițiilor.
„Falimentul politicii Bolojan este rezultatul unor decizii greșite. România are nevoie de creștere economică reală și de respect pentru cei care muncesc, nu de o țară ținută în genunchi de austeritate”, a transmis Marius Dunca.
|
|
Inițiative legislative pentru remedierea efectelor Legii austerității
Inițiative legislative pentru remedierea efectelor Legii austerității
|
|
Vineri, 04 Septembrie 2026 |
|
Inițiative legislative pentru remedierea efectelor Legii austerității nr. 141/2025, în învățământul preuniversitar
Astăzi, am reușit, împreună cu colegii parlamentari, să depunem la Biroul Permanent al Senatului o propunere legislativă pentru corectarea unei inechități generate de măsurile de austeritate din Legea 141 din august 2025, care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Prin această Lege, Primul Ministru demis Ilie Bolojan a distrus ceea ce construisem cu greutate în ultimii ani în învățământul preuiversitar: efective mai mici la clasă; norme didactice de predare-învățare-evaluare corespunzătoare unor clase în care sunt integrați din ce în ce mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale și/sau copii vulnerabili (din familii în dificultate) și/sau elevi cu probleme comportamentale; încadrări ale inspectorilor școlari, directorilor și directorilor adjuncți astfel încât să poată desfășura cu profesionalism, răbdare și rigoare toate activitățile pe care le presupune managementul instituțional; burse pentru elevi, motivante pentru a stimula competiția, autodepășirea sau care contribuiau chiar la susținerea financiară a familiilor lor. Nu în ultimul rând, crescuse numărul celor care își doreau accesul în învățământul preuniversitar, prin participarea la concursurile de titularizare, și multe altele ...
Toate acestea s-au năruit!
Acum, ne străduim să corectăm, să completăm, să modificăm ceea ce se mai poate, cu speranța că vom diminua efectele acestor măsuri cu convingerea că educația este o investiție și nu o cheltuială!
Astfel, având în vedere faptul că începând cu anul școlar 2026-2027, nu mai există cifră de școlarizare pentru învățământul profesional (nivel 3 de calificare), clasele din această ofertă educațională vor funcționa în lichidare, iar elevii acestor clase au beneficiat și vor beneficia de burse tehnologice până la finalul școlarizării. Elevii care intră în clasa a IX-a în liceele tehnologice în sistem dual (tot nivel 3 de calificare), începând cu anul școlar 2026-2027, nu vor beneficia de această categorie de burse, deoarece legislația nu prevede această posibilitate - astfel, colegii lor din clasele a X-a și a XI-a vor primi bursa tehnologică, în timp ce cei care intră acum în clasa a IX-a, nu.
Corelarea legislativă inițiată constă în completarea prevederilor art. 1081 din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu precizarea categoriei ”bursă tehnologică pentru elevii care frecventează învățământul liceal tehnologic în sistem dual”.
Va fi asigurată astfel, echitatea, motivarea și nu în ultimul rând, investiția economică pentru aproximativ 12.400 de elevi, începând cu anul școlar 2026-2027, aflați pe traseul de formare profesională prin liceul tehnologic în sistem dual (nivel 3 de calificare).
Bursa tehnologică nu constituie un stimulent marginal, ci condiția alegerii educației pentru a dobândi o calificare, un instrument în reducerea părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar.
De asemenea, nu este de neglijat faptul că operatorii economici care asigură instruirea și pregătirea practică (în baza unor contracte) pot acorda burse cel puțin la nivelul celei asigurate din fonduri publice, conform prevederilor art. 35 alin. (2), lit. ”c” din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Neexistând această bursă pentru elevii din tehnologic dual, practic, sprijinul oferit de companii este facultativ.
Inițiativa legislativă depusă astăzi nu reprezintă un gest simbolic, ci o corelație legislativă cu efect major și impact direct asupra a aproximativ 12.400 de elevi, înmatriculați începând cu acest an școlar în învățământul liceal tehnologic în sistem dual.
Propunerea urmărește restabilirea echității de tratament între generațiile de elevi din același traseu de formare profesională, precum și menținerea unui instrument care și-a dovedit eficiența în reducerea abandonului școlar.
Susținem această măsură ca parte a unui demers mai amplu (vezi și Legea 182/28.08.2026 privind degrevarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și control, Monitorul Oficial nr.723/2026) de corectare a efectelor generate de Legea nr.141/2025 asupra sistemului de învățământ preuniversitar, reafirmând angajamentul noastru pentru o politică educațională în care investiția în educație rămâne o prioritate, nu o variabilă de ajustare bugetară!
Deputat PSD, prof. Ariana Bucur
|
|
|
Codul deontologic