Educația nu poate rămâne o prioritate doar pe hârtie
Educația nu poate rămâne o prioritate doar pe hârtie
|
|
Marţi, 24 Martie 2026 |
|
Bugetul Educației pentru anul 2026 confirmă, din
păcate, o realitate pe care o semnalez constant: educația continuă să fie
tratată ca o prioritate declarativă, dar nu și una susținută prin alocări
bugetare adecvate.
Deși Guvernul invocă o creștere a bugetului, analiza structurii acestuia arată
clar o reducere a fondurilor alocate pentru cheltuielile de personal, dar
într-adevăr creșteri pentru capitolul bunuri și servicii, respectiv fonduri
externe. Astfel, 'cheltuielile de personal' la nivelul întregului buget al
Ministerului Educației și Cercetării (MEC): de la 37,01 mld. la 35,97 mld. lei,
înregistrează o scădere de 2,81%, iar la nivelul învățământului preuniversitar,
doar la cap. 6501, chiar mai semnificativă, o scădere de 3,23%, de la 35,63
mld. la 34,48 mld. lei.
Aceste ajustări nu sunt simple corecții tehnice, ele se traduc direct în
dificultăți reale pentru unitățile școlare: subdimensionarea necesarului de
resursă umană, demotivarea acesteia, ceea ce se traduce în teren printr-o
presiune crescută asupra cadrelor didactice și directorilor de școli, un sistem
de educație care funcționează la limită!
În schimb, pentru 'bunuri și servicii' bugetul la nivelul întregului minister
(MEC), are o creștere este de 30,67% (de la 827 mil. la 1.081 mil. lei), ceea
ce defalcat, înseamnă:
* pentru învățământ preuniversitar (6501): doar +7,58% (de la 58,9 mil. la 63,4
mil. lei);
* pentru învățământ universitar (6510): +32,66% (de la 762 mil. la 1.011 mil.
lei) - acesta fiind principalul motor al creșterii totale.
Se poate traduce această situație în condițiile lipsei de personal din
preuniversitar, prin externalizarea serviciilor? Această soluție este mult mai
păguboasă, iar despre 'bunuri', în majoritatea unităților școlare dotarea s-a
derulat și chiar încheiat în decursul anului trecut!
În schimb, vom avea o explozie a fondurilor externe, în principal în sectorul
universitar: +209% per total, iar în preuniversitar creșterea este de numai
25,8%. La nivelul ministerului, totalul fondurilor externe aproape se dublează
(+67,1%), ajungând la aproximativ 11 miliarde lei în 2026.
Concret, doar pentru învățământul preuniversitar (6501): FEN postaderare T56:
+790,2%, PNRR grant T60: +11,9%, PNRR împrumut T61: +158,8%, total fonduri
externe:+25,8%, respectiv, 2026: 6.392.554 mii lei, față de 5.079.639 mii
lei/2025.
Ne putem bază pe o absorbție colosală de fonduri europene? Vor exista
directori/cadre didactice care să depună eforturi suplimentare, să existe
motivația pentru scrierea, implementarea acestor proiecte (cele competitive),
astfel încât estimările să se regăsească în realitate?
Într-un context în care România se confruntă deja cu un deficit de profesori și
cu o scădere a atractivității carierei didactice, astfel de măsuri riscă să
agraveze situația. Nu putem construi un sistem educațional performant fără
profesori bine pregătiți și motivați.
Din acest motiv, consider că este absolut necesară o creștere semnificativă a
investițiilor în formarea continuă a cadrelor didactice. Profesorii trebuie să
aibă acces la programe moderne de pregătire, adaptate noilor realități
educaționale și tehnologice. În același timp, este esențial să fie create
mecanisme reale de motivare pentru implicarea acestora în atragerea și
implementarea fondurilor europene.
În prezent, accesarea fondurilor europene rămâne, pentru mulți profesori, un
proces dificil, birocratic și insuficient susținut. Fără stimulente clare și
fără sprijin administrativ, această oportunitate majoră pentru dezvoltarea
educației este insuficient valorificată.
Menținerea bugetului educației la aceste valori transmite un semnal
îngrijorător: educația nu este tratată ca un domeniu strategic pentru
dezvoltarea României. În lipsa unei finanțări adecvate, orice obiectiv legat de
reformă, performanță sau modernizare rămâne fără fundament real.
Pentru comunitățile locale, inclusiv pentru județul Brașov, aceste decizii
înseamnă riscuri crescute de adâncire a inegalităților între școli,
oportunități limitate pentru elevi și o presiune constantă asupra dascălilor
care încearcă să compenseze lipsa resurselor.
Educația nu poate fi construită pe compromisuri bugetare. Dacă ne dorim un
sistem performant, trebuie să începem prin a-l finanța corect - prin investiții
reale în oameni, în formare și în condițiile din școli.
Ariana-Oana Bucur, deputat PSD
|
|
"Trebuie să fim un scut social pentru a-i proteja pe oameni în fața austerității"
"Trebuie să fim un scut social pentru a-i proteja pe oameni în fața austerității"
|
|
Joi, 19 Martie 2026 |
|
Vicepreședintele PSD, Marius Dunca, a reafirmat poziția social-democraților în dezbaterea bugetară, insistând asupra pachetului de solidaritate, în condițiile în care scumpirile pun o presiune tot mai mare pe veniturile românilor, în special ale celor vulnerabili.
„Propunerile PSD sunt echilibrate din punct de vedere bugetar și absolut necesare din punct de vedere social. Discutăm despre măsuri care au un impact de 1,1 miliarde de lei, dintr-un buget de 737 de miliarde, adică sub 0,15%. Pentru stat este un efort redus, dar pentru oameni poate face diferența. Nu putem ignora efectele creșterii prețurilor. Echilibrul social trebuie să meargă mână în mână cu cel bugetar și PSD trebuie să fie un scut social care să îi protejeze pe oameni”, afirmă Marius Dunca.
Vicepreședintele PSD subliniază că măsurile propuse vizează direct milioane de români care resimt din plin scăderea puterii de cumpărare și creșterea costurilor de trai.
„Amendamentul pentru care PSD se luptă în Parlament face parte din pachetul de solidaritate și se adresează unui număr de 2,8 milioane de pensionari și aproape 300.000 de copii din familii monoparentale, familii cu venituri foarte mici sau copii cu dizabilități. Vorbim despre forme de sprijin modeste, dar necesare: de la 80 de lei pentru copiii cu dizabilități până la situații în care peste 37.000 de familii monoparentale primesc doar 240 de lei, la venituri sub 930 de lei pe membru de familie. În același timp, solicităm eliminarea CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, pentru veterani și pentru văduvele de război”, adaugă vicepreședintele PSD.
Liderul social-democrat brașovean a criticat blocajele apărute în comisiile parlamentare și a subliniat eforturile făcute de liderii Coaliției pentru a debloca procesul de adoptare a legii bugetului.
„Susținerea acestor măsuri nu este un vot pentru PSD, ci pentru oameni. Din păcate, cu toții am fost dezamăgiți că PNL și USR au făcut front comun cu AUR și cu POT pentru a blocat aceste amendamente. Cei care au votat împotrivă au întors spatele pensionarilor, mamelor și copiilor. Cu toate astea, salut inițiativa liderilor Coaliției de a debloca dezbaterile și de a aproba măsurile de sprijin propuse de PSD. Guvernul trebuie să lucreze pentru oameni,” mai spune Dunca.
|
|
Legea privind recunoașterea resorturilor turistice, adoptată
Legea privind recunoașterea resorturilor turistice, adoptată
|
|
Miercuri, 18 Martie 2026 |
Augustin Hagiu: Legea privind recunoașterea resorturilor turistice, adoptată cu largă majoritate în Camera Deputaților
Deputatul Augustin-Florin Hagiu anunță adoptarea, cu o largă majoritate, a legii care introduce oficial în legislația din România noțiunea de „resort turistic”. Proiectul inițiat de Hagiu în 2025, la început de mandat, a fost votat în Camera Deputaților cu 285 de voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă”, după ce a obținut toate avizele necesare, inclusive din partea Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
Legea urmează să fie promulgată de Președintele României.
„Este un vot care arată foarte clar că turismul nu are culoare politică. Este un domeniu în care putem construi împreună, dincolo de diferențele politice, pentru a valorifica un potențial economic uriaș al României. Le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au susținut acest demers”, a declarat Augustin-Florin Hagiu.
Noua lege creează un cadru juridic clar pentru dezvoltarea resorturilor turistice – acele structuri integrate care oferă servicii complete, de la cazare și restaurante, până la agrement și wellness. Recunoașterea oficială a acestor structuri permite României să intre competitiv pe piețele externe cu pachete turistice integrate, la standard internaționale, ceea ce poate crește semnificativ atractivitatea țării pentru turiștii străini.
„Până acum, România nu avea o definiție clară pentru resorturi turistice, deși aceste concepte există și funcționează în toată lumea. Prin această lege, facem un pas esențial pentru a putea vinde servicii turistice integrate pe piețele externe și pentru a atrage turiști care cheltuiesc mai mult și rămân mai mult timp în România”, a subliniat inițiatorul.
Potrivit datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în anul 2024 aproximativ 2,17 milioane de turiști străini au fost cazați în România, generând cheltuieli totale de circa 1,3 miliarde de euro. Cheltuiala medie este de aproximativ 600 de euro per turist, cele mai mari sume fiind direcționate către cazare, alimentație, transport și activități turistice.
„Dacă România va reuși, prin dezvoltarea resorturilor turistice reglementate, să atragă anual cel puțin 300.000 de turiști străini în astfel de structuri, vorbim de un impact economic estimat la aproximativ 300 de milioane de euro. Este o oportunitate reală de a echilibra balanța comercială pe zona de servicii turistice și de a genera dezvoltare economică în comunitățile locale”, a precizat Augustin-Florin Hagiu.
Inițiatorul subliniază că această lege reprezintă o bază solidă pentru investiții majore în turism, pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea competitivității României ca destinație turistică.
|
|
Pachetul Social al PSD este o prioritate pentru echilibrul social
Pachetul Social al PSD este o prioritate pentru echilibrul social
|
|
Vineri, 27 Februarie 2026 |
|
Partidul Social Democrat susține fără echivoc adoptarea integrală a Pachetului Social, un set de măsuri concrete, echitabile și perfect justificate într-un context economic dificil pentru o mare parte a populației.
Pachetul Social al PSD include măsuri clare, cu impact direct și imediat asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin:
Eliminarea CASS pentru veterani și pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului reprezintă o măsură de respect și normalitate. Veteranilor le datorăm recunoștință, iar mamele care aleg să aducă pe lume și să crească un copil nu trebuie penalizate fiscal pentru acest lucru.
Sprijinul acordat pensionarilor cu venituri mici, în două tranșe – de Paște și de Crăciun – înseamnă un ajutor concret pentru acoperirea cheltuielilor esențiale. 2 x 400 de lei pentru pensionarii cu venituri între 1.500 și 2.000 de lei și 2 x 300 de lei pentru cei cu venituri între 2.000 și 3.000 de lei nu reprezintă un privilegiu, ci o măsură de protecție socială necesară într-o perioadă în care costul vieții a crescut semnificativ.
Creșterea tichetelor de grădiniță pentru copiii din familiile defavorizate de la 133 lei la 198 lei este o investiție directă în educație și în prevenirea abandonului școlar. Este o măsură care sprijină participarea timpurie la educație și oferă o șansă reală copiilor proveniți din medii vulnerabile.
Majorarea indemnizației pentru copiii cu dizabilități la 200 lei pe lună este o formă minimă de sprijin pentru familiile care se confruntă zilnic cu costuri suplimentare și provocări majore. Statul are obligația de a fi alături de aceste familii, nu de a le lăsa singure.
Aceste măsuri nu sunt privilegii. Ele reprezintă expresia minimă a solidarității și a responsabilității statului față de cetățenii săi.
În același timp, PSD rămâne consecvent principiului că protecția socială trebuie să meargă mână în mână cu relansarea economică. Politicile noastre nu vizează doar sprijin punctual, ci și consolidarea economiei prin creșterea puterii de cumpărare, stimularea consumului intern și susținerea mediului de afaceri.
Sprijinirea categoriilor vulnerabile înseamnă bani care se întorc în economie, în comunități locale, în comerț și servicii. Fiecare leu direcționat către pensionari, familii tinere sau copii generează efecte economice în lanț și contribuie la stabilitate socială.
PSD a demonstrat constant că poate îmbina responsabilitatea fiscală cu măsuri active de creștere economică: majorarea salariului minim, susținerea investițiilor publice, sprijin pentru companii și protejarea veniturilor populației. Pachetul Social se înscrie în aceeași logică – o economie puternică are nevoie de cetățeni protejați și implicați.
România are nevoie de echilibru: dezvoltare economică și coeziune socială. Pachetul Social al PSD este un pas concret în această direcție și va rămâne o prioritate politică fermă.
|
|
|