Asociația Națională pentru Protecția Pacienților își manifestă protestul față de proiectul de Ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022.

În motivarea oportunității implementării acestei modificări a normei, CNAS invocă, în principal, prevederile art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care, în esență, prevăd faptul că implementarea programelor naționale de sănătate se realizează prin unități de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, iar unitățile de specialitate ale furnizorilor privați de servicii medicale pot participa doar pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor publici de servicii medicale.
Ca urmare a ritmului scăzut de dezvoltare a sectorului public de sănătate, și având în vedere patologiile complexe incluse în programele naționale de sănătate, sectorul privat al furnizorilor de servicii medicale a realizat investiții importante în crearea unor structuri medicale care răspund nevoilor pacienților la standarde ridicate.

În timp, sectorul privat a ajuns să acopere o parte tot mai importantă din necesarul de servicii medicale. Astfel, furnizorii de servicii medicale din sectorul privat au atins un nivel semnificativ de dezvoltare și dețin o cotă de peste 42% din totalul personalului medical la nivel național, după cum urmează:
•    furnizorii de servicii medicale clinice de specialitate reprezintă aproximativ 80%;
•    furnizorii de servicii medicale paraclinice și imagistice reprezintă peste 80%;
•    furnizorii de servicii medicale oncologice pentru diagnostic și tratament farmacologic reprezintă aproximativ 90%;
•    furnizorii de servicii medicale oncologice prin radioterapie și medicină nucleară reprezintă peste 80%;
•    furnizorii de servicii medicale de dializă reprezintă aproximativ 90%.

Comparație cu sisteme de sănătate din Europa

Pentru o comparație cu alte țări europene de referință, vă prezentăm următoarele date:
Germania – Cota de piață a furnizorilor privați în furnizarea serviciilor ambulatorii este de aproximativ 80–90% din activitatea medicală ambulatorie, iar ponderea furnizorilor de servicii medicale spitalicești depășește 70%.
Pacientul asigurat în sistemul public german poate alege între furnizori publici și privați, însă numai furnizorii privați acreditați și aflați în contract cu sistemul public sunt decontați de casa de asigurări. Dacă furnizorul privat nu face parte din rețeaua sistemului public de asigurări de sănătate, costul este suportat de pacient sau de asigurătorul privat.
În Germania nu există o regulă generală conform căreia spitalele private pot trata pacienți doar dacă spitalele publice nu mai au capacitate. Acestea sunt integrate în sistemul public și pot trata pacienți asigurați în mod obișnuit. Pacienții nu trebuie să demonstreze lipsa de capacitate a unui spital public pentru a beneficia de tratament într-o unitate privată contractată.
Franța – Serviciile medicale ambulatorii furnizate în sectorul privat reprezintă 80–90% din total, chiar dacă actele medicale sunt rambursate în principal de asigurarea publică de sănătate. Aproximativ 55% dintre unitățile spitalicești sunt private și dețin 20–25% din paturile de spital, în timp ce 45% sunt publice și dețin 75–80% din acestea.
Pacientul asigurat în sistemul public poate alege între furnizori publici și privați, iar serviciile sunt, în general, decontate de asigurarea publică în condițiile prevăzute de sistem. Sistemul francez este construit pe principiul libertății de alegere a pacientului.
Nu există condiționarea ca pacienții să fie tratați în spitale private doar în situația în care spitalele publice nu mai au capacitate. Asigurarea de sănătate decontează tratamentele atât în spitalele publice, cât și în clinicile private.
Spania – Sectorul privat gestionează aproximativ 48,2% din cheltuielile totale pentru sănătate, incluzând furnizorii de îngrijiri ambulatorii. Totodată, în sectorul privat se realizează aproximativ 41,6% din intervențiile chirurgicale, 33,6% din urgențe și aproape 30% din internările spitalicești.
Modelul spaniol este unul mixt, în care pacientul beneficiază de acces la un sistem public extins și are libertatea de a opta pentru furnizori privați atunci când dorește servicii mai rapide sau mai personalizate. Alegerea este determinată atât de preferințele pacientului, cât și de costurile și condițiile de acces ale fiecărui sector.
În Spania nu există condiționarea potrivit căreia pacienții pot fi tratați în spitale private doar dacă spitalele publice nu mai au capacitate.
Italia – În asistența medicală ambulatorie de specialitate (consultații, investigații, laboratoare, imagistică etc.), sectorul privat acreditat reprezintă aproximativ 59,7% din structurile furnizoare de servicii specializate. De asemenea, aproximativ 49% dintre spitalele integrate în sistemul național de sănătate sunt private acreditate și dețin aproximativ 20–21% din paturile de spitalizare.
În Italia, pacientul beneficiază dreptul de alegere a furnizorului de servicii medicale, inclusiv între sectorul public și sectorul privat acreditat, pentru serviciile acoperite de Serviciul Național de Sănătate (Servizio Sanitario Nazionale – SSN) și de programele naționale de sănătate. Alegerea se exercită în limitele rețelei de furnizori acreditați, ale contractelor regionale și ale disponibilității serviciilor, iar furnizorii privați acreditați sunt considerați parte integrantă a sistemului public de furnizare a asistenței medicale.

Având în vedere cele prezentate în acest comunicat, solicităm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să procedeze de îndată la:
1. Retragerea din transparență decizională a proiectului de Ordin pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022.
2. Convocarea principalilor actori interesați din sistemul de sănătate la o dezbatere pe tema în cauză și, totodată, refacerea încrederii tuturor în instituția CNAS și în echipa sa de conducere, încredere care, în opinia noastră, a fost afectată prin promovarea acestei inițiative.
3. Constituirea unui grup tehnic de dialog și lucru pentru identificarea unor soluții care să asigure continuitatea actului medical pentru pacienți, respectarea dreptului acestora de a-și alege furnizorul de servicii medicale, precum și asigurarea complementarității și predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale, atât publici, cât și privați.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru marchează o nouă etapă în modernizarea administrației publice locale prin semnarea unui pachet amplu de proiecte de digitalizare, finanțate prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027, susținut din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Investițiile vizează transformarea modului în care primăriile din județele Alba, Covasna, Harghita și Mureș interacționează cu cetățenii, prin introducerea de platforme digitale, funcționari virtuali bazați pe inteligență artificială, sisteme GIS și ERP, servicii online și arhivare electronică.

Comunele din județele Alba, Covasna, Harghita și Mureș implementează proiecte ample de digitalizare a administrației locale, cu scopul de a îmbunătăți serviciile publice și a reduce birocrația.

„Aceste proiecte arată foarte clar direcția în care se îndreaptă administrațiile locale din Regiunea Centru. Procesul de digitalizare nu mai este punctual sau izolat, ci continuă și a luat amploare în toate județele regiunii. Vedem tot mai multe primării care trec la servicii digitale, la procese simplificate și la o relație mult mai directă cu cetățeanul. Este o transformare care se consolidează de la un an la altul și care schimbă modul în care funcționează administrația publică locală. Privite împreună, aceste investiții arată o schimbare clară în modul în care funcționează administrațiile locale din Regiunea Centru: mai puține drumuri la ghișeu, mai puțină birocrație și o relație mai directă între cetățeni și intituții.”, a declarat Simion Crețu, Directorul General al ADR Centru.

Beneficiarii acestor proiecte a căror valoare totală cumulată depășește 3,5 milioane euro sunt cetățenii din comunitățile locale implicate, mediul de afaceri, organizațiile locale și angajații administrațiilor publice din comunele Șugag, Brețcu, Sânzieni, Lemnia, Mereni, Remetea, Ditrău, Sărmaș, Siculeni, Ciceu, Racu și Măgherani. În ansamblu, mii de locuitori din Regiunea Centru vor avea acces direct la servicii publice digitalizate, platforme online și instrumente moderne de interacțiune cu administrația.

Titlu: „HAIR! HAIR! HAIR! Contemporary Art & Anthropology”
Perioada: 10 iunie – 26 iulie 2026
Organizator: Muzeul de Artă Brașov
Locul desfășurării: Parter, Muzeul de Artă Brașov, B-dul Eroilor 21
Vernisaj: Vineri, 12 iunie 2026, ora 18:00
Vizitare: marți – duminică, 10:00 – 18:00 (cu excepția sărbătorilor legale)

Muzeul de Artă Brașov, în colaborare cu Centre for Visual and Digital Anthropology, anunță deschiderea expoziției „HAIR! HAIR! HAIR! CONTEMPORARY ART & ANTHROPOLOGY”, un proiect expozițional situat la intersecția artei contemporane cu antropologia vizuală. Vernisajul va avea loc vineri, 12 iunie 2026, începând cu ora 18:00, în prezența echipei curatoriale și a artiștilor invitați.

În cadrul expoziției, părul este investigat ca purtător de identitate și apartenență culturală. Crește, cade, este tăiat, pieptănat, împletit, vopsit, substituit, refuzat sau venerat. În toate aceste gesturi se regăsesc practici și semnificații care modelează felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți.
Proiectul creează un spațiu de dialog între cercetarea antropologică realizată de Emma Tarlo în India, Myanmar, China, Statele Unite și Europa și perspectivele dezvoltate de artiști români și britanici. Un punct de referință îl constituie volumul „Entanglement. The Secret Lives of Hair”, care cartografiază circuitele globale ale recoltării și comerțului cu păr uman. Cartea descrie ritualurile de tonsură din și de lângă templele Indiei, industria perucilor sheitel, pentru femeile evreice ortodoxe, și piața de lux a extensiilor de tip remy, unde podoaba capilară devine o marfă exclusivistă.
Traseul expozițional punctează, de asemenea, implicațiile culturale și politice ale acoperirii capului, practicile de îmbrobodire și împletire a părului, precum și utilizările sale inovatoare în domenii precum ecologia și moda.
Prin intermediul unor lucrări multimedia și intermedia, instalații, pictură, sculptură, fotografie, obiect și readymade, artiștii abordează teme precum memoria, acceptarea, transformarea, reciclarea, relația uman-animal, raporturile de gen, frumusețea, senzualitatea, erotismul, ritualul, alteritatea și moartea.
„HAIR! HAIR! HAIR! Contemporary Art & Anthropology” sondează atât memoria individuală, cât și memoria socială, dezvăluind o istorie mai puțin cunoscută a conexiunilor dintre oameni. În jurul părului uman se articulează astfel întrebări esențiale despre memorie, identitate și modul în care înțelegem lumea.

Gabriela Nicolescu – Curator proiect, antropolog
Nora Cupcencu – Curator secțiune artă contemporană
Marina Aristotel – Asistent curator

Consultant Științific: Emma Tarlo –  Antropolog

Artiști: Alexandru Ranga, Beniamin Popescu, Diana Oană, Dumitru Gorzo, Emma Tarlo, Elena Waldorf, George Soare, Ioana Bălțan, Jenni Dutton, Marina Aristotel, Mihai Zgondoiu, Mircea Modreanu, Misha Diaconu, Nora Cupcencu, Petru Lucaci, Radu Pandele, Răzvan Neagoe, Saint Machine și Victoria Zidaru.

Universitatea Transilvania din Brașov pune la dispoziția candidaților, în sesiunea de admitere din acest an, aproape 7.500 de locuri la programele de studii universitare de licență. Dintre acestea, peste 3.000 sunt finanțate de la buget, aproximativ 2.700 sunt cu taxă, iar peste 1.300 de locuri sunt destinate programelor de învățământ la distanță și cu frecvență redusă.

Pentru studiile universitare de masterat sunt disponibile peste 3.400 de locuri, dintre care 1.365 sunt finanțate de la buget, iar restul sunt locuri cu taxă și la programele cu frecvență redusă.
Universitatea continuă și în 2026 politica de incluziune, alocând aproape 100 de locuri pentru românii de pretutindeni și peste 130 de locuri unor categorii speciale de candidați, precum persoane cu dizabilități, absolvenți ai liceelor din mediul rural și candidați de etnie romă.
Comparativ cu anul trecut, numărul locurilor disponibile la programele de licență a fost suplimentat cu 80, iar la programele de masterat cu 25.

 

Ca o noutate, de anul acesta, studenții care se înscriu la programul de studii „Securitate cibernetică (în limba engleză)” din cadrul Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor vor beneficia, la finalul ciclului de studii, de o diplomă dublă, prin intermediul unui acord instituțional cu Universitatea de Științe Aplicate și Arte din Elveția de Vest.
La Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor există, de anul acesta, un nou program de studii de masterat cu predare în limba engleză: „Știința, ingineria și managementul materialelor”.
Un alt element de noutate este la Facultatea de Inginerie Mecanică, unde vor fi alocate 19 locuri Ministerului Apărării Naționale. Mai exact, cei care doresc să urmeze o carieră militară, dar cu specializarea în Autovehicule Rutiere, vor putea aplica pentru aceste locuri, conform condițiilor de admitere ale facultății. La finalul celor patru ani de studii, absolvenții vor fi încadrați ca ofițeri în MApN.

 

Ca în fiecare an, universitatea continuă să sprijine elevii cu rezultate deosebite care aleg să își continue studiile la Brașov. Absolvenții de liceu care finalizează studiile ca șefi de promoție, precum și cei care obțin media 10 la examenul de bacalaureat, vor beneficia din partea universității de un laptop și de cazare și masă gratuite. Totodată, candidații proveniți din familii cu venituri reduse vor primi sprijin constând în cazare, masă și rechizite gratuite.
Candidații care au obținut premii la olimpiadele școlare internaționale sau premiul I la olimpiadele naționale beneficiază de admitere fără concurs.
Admiterea la Universitatea Transilvania din Brașov se realizează, în majoritatea facultăților, pe baza evaluării dosarului de candidatură. Examen de admitere se organizează la Facultatea de Medicină, pentru programul de studii Medicină, la Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane, la Facultatea de Muzică și la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, pentru programele Pedagogia învățământului primar și Psihopedagogie specială.

 

Informații complete despre admitere, calendarul înscrierilor și condițiile specifice fiecărui program de studii sunt disponibile pe admitere.unitbv.ro