Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, propune un pachet de 6 măsuri fiscale și administrative pentru reducerea prețurilor la electricitate

Printre soluțiile avansate se numără amânarea plății certificatelor de carbon și verzi, reducerea TVA pentru echipamentele de stocare și creșterea plafonului de garantare pentru IMM-uri la 10 milioane de euro.

Pe fondul creșterii importurilor de energie electrică la prețuri ridicate, fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, a prezentat un set de măsuri pe termen scurt destinate echilibrării pieței și stimulării investițiilor în capacități de stocare. Acesta consideră că intervenția rapidă a actualei conduceri a Ministerului Energiei este necesară pentru a proteja atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea producției naționale.

Măsurile propuse pentru dinamizarea sectorului energetic

Planul prezentat de Constantin Niță vizează relaxarea fiscală, debirocratizarea și facilitarea accesului la finanțare pentru investitori:
•    Suspendarea temporară a unor obligații de plată: Amânarea plății certificatelor verzi și a certificatelor de carbon de către companiile energetice pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani.
•   Extinderea schemelor de garantare: Modificarea legii de funcționare a Fondului de Garantare pentru IMM-uri pentru a permite acordarea de garanții destinate instalării bateriilor de stocare. Propunerea vizează majorarea plafonului de garantare de la 2,5 milioane de euro la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 5 ani, ceea ce ar putea genera un volum total al garanțiilor de peste un miliard de euro. Fostul ministru menționează că această măsură ar compensa dificultățile create de desființarea Fondului de Contragarantare.
•    Facilități fiscale pentru stocare: Reducerea temporară a cotei de TVA aplicate utilajelor și instalațiilor necesare pentru stocarea energiei.
•   Reducerea barierelor administrative și financiare: Diminuarea valorii garanțiilor solicitate investitorilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și scurtarea termenelor de avizare pe întregul circuit instituțional.

Potrivit fostului demnitar, aceste măsuri au rolul de a genera efecte rapide în piață, urmând ca în perioada următoare să prezinte un nou set de propuneri dedicate valorificării altor resurse energetice naționale.

COMUNICAT DE PRESĂ
6 noiembrie 2026

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: Bolojan le-a cerut românilor sacrificii, dar a lăsat facturi neplătite și bani europeni în pericol

Marius Dunca, vicepreședinte al PSD și liderul senatorilor social-democrați, atrage atenția că statul a cheltuit în primele nouă luni din 2026 cu peste 31 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Social-democrații acuză facturile neplătite confirmate până acum, care ajung la aproape 30 de miliarde de lei: 4,7 miliarde pentru concedii medicale, 2,3 miliarde pentru lucrările din programul Anghel Saligny, 6 miliarde pentru compensarea prețurilor la energie, 3,4 miliarde către Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID comandate peste necesar de miniștrii USR ai Sănătății și 13 miliarde datorate magistraților.
„A fost nevoie doar de două săptămâni cu un nou guvern pentru a da jos masca celui care a pozat în reformator, dar care în realitate a trăit doar din amăgirea populației. Bolojan le-a cerut românilor să strângă cureaua în timp ce aranja din pix deficitul ca să arate bine pe hârtie. O factură amânată nu este o economie. Este o datorie pe care o vor plăti tot românii”, a declarat Marius Dunca.

Dunca mai spune că nici banii europeni nu sunt în siguranță. Din cele 6,4 miliarde de euro pe care România le mai are de primit din PNRR, 3,4 miliarde riscă să fie suspendate, după cum avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu. Aproape jumătate din acești bani sunt nerambursabili, iar dacă nu vin, deficitul din 2026 crește. În această privință, Comisia Europeană va decide pe 20 noiembrie.

România mai riscă să piardă între 100 și 200 de milioane de euro din cele 770 de milioane legate de Legea integrității, deși a fost votată de Parlament și validată de Curtea Constituțională. Pe 24 august, chiar ministrul fondurilor europene din Guvernul Bolojan, Dragoș Pîslaru, spunea că legea „îndeplinește condițiile Comisiei Europene”. Totuși, pe 3 septembrie, Ilie Bolojan și ministra de Externe, Oana Țoiu, i-au cerut comisarului european pentru Justiție, Michael McGrath, să verifice legea de urgență. Era vorba despre prevederea care îl privește pe Dominic Fritz, președintele USR, declarat definitiv în conflict de interese de Înalta Curte. „Nu am văzut un alt guvern, membru al UE, care să își dea singur autogol”, spune ministrul Ghigiu.

Cu privire la faptul că AUR a depus în Senat o moțiune simplă pe tema deficitului, liderul senatorilor social-democrați subliniază:
„AUR descoperă abia acum ce PSD spune de luni de zile: Bolojan a lăsat o gaură în buget. Moțiunea trebuia depusă împotriva lui. Dar AUR a ieșit din sală la votul pentru înlocuirea lui, așa că Bolojan a rămas mai mult în funcție și a putut contesta legea la Bruxelles. Banii europeni ai României nu au ce căuta în jocurile politice. România are, în sfârșit, un guvern cu puteri depline. Senatorii PSD nu vor face jocul celor care trăiesc din crize și vor să destabilizeze țara.”