Admiterea la liceu 2027, fără concursurile colegiilor: la Brașov, matematica e proba la care iau sub 5 cei mai mulți elevi

În vara lui 2027, repartizarea computerizată la liceu se va face, în tot județul Brașov, doar după media de la Evaluarea Națională. Concursurile proprii ale liceelor au fost scoase din lege în septembrie. Nota la matematică reprezintă jumătate din media de admitere (o treime pentru cei care dau și proba de limbă maternă), iar anul acesta, la Brașov, a fost proba cu cele mai multe note sub 5.

Ce s-a schimbat pentru admiterea din 2027

Concursul propriu de admitere era prevăzut în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar proiectul de metodologie din august 2026 îl detalia: liceele l-ar fi putut organiza pentru cel mult jumătate din locuri. Legea nr. 189/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 25 septembrie 2026, a abrogat aceste prevederi. Metodologia aprobată prin ordinul ministrului nr. 5.830 din 19 octombrie 2026 spune la art. 6 că, pentru repartizarea computerizată, media de admitere este media generală de la Evaluarea Națională, cu două zecimale și fără rotunjire.

Rămân, ca și până acum, probele de aptitudini la profilurile vocaționale, probele de limbă pentru clasele bilingve și cele cu predare în limba maternă și probele suplimentare de la liceele tehnologice. Pentru ceilalți, calculul e simplu: suma notelor de la română și matematică, împărțită la doi (la trei, cu limba maternă). Datele sunt fixate prin ordin: simularea la matematică pe 17 martie 2027, examenul de matematică joi, 24 iunie, iar repartizarea computerizată pe 22 iulie 2027.

Ce arată cifrele județului

În datele Ministerului Educației din 30 iunie 2026 (rezultate inițiale, înainte de contestații), județul Brașov are 4.446 de absolvenți de clasa a VIII-a cu medie la Evaluarea Națională. Dintre ei, 877, adică 19,7 %, au avut media sub 5. Cu un an înainte, procentul fusese 15,5 %, iar pe țară, în 2026, a fost 21,0 %.

Diferența apare la nivel de probă. La română, 17,0 % dintre elevii brașoveni au luat sub 5. La matematică, procentul este 22,5 %: 1.002 elevi, deci mai mulți decât cei cu media generală sub 5. Pe țară, la matematică, s-a ajuns la 25,7 %. La polul opus, doar 4 elevi din județ au luat 10 la matematică, iar 582 (13,1 %) au avut nota 9 sau mai mult.

Și pragul de sus se cunoaște. La admiterea din 2026, ultimul elev intrat la Științe ale Naturii la Colegiul Național „Andrei Șaguna” a avut media 9,40, iar la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”, la aceeași specializare, 9,37. Ambele specializări se află în primele 50 din țară după ultima medie de admitere, arată un clasament Edupedu. La colegiile cele mai căutate ale Brașovului, un punct pierdut la matematică poate muta un elev pe altă listă.

Matepolis: lecții și probe de examen, gratuit, pe site și în aplicație

Matepolis (matepolis.ro) a fost construită de Cristian Săvulescu, profesor de matematică, și cuprinde materia tuturor celor 13 ani de școală, de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a, după programele în vigoare. În prezent este integral gratuită și nu are reclame; pe site nu e nevoie de cont.

Pentru clasa a VIII-a există 97 de lecții, în 15 capitole, și 221 de probe de Evaluare Națională construite ca examenul real: trei subiecte, 18 cerințe, două ore. Grilele se corectează automat, iar la Subiectul al III-lea elevul își acordă punctajul după barem. Dacă rămâne blocat la o cerință, primește pasul următor al rezolvării, nu soluția întreagă.

Anul poate începe cu testul inițial: 15 exerciții grilă pe materia clasei a VII-a, cu barem și, la fiecare greșeală, o trimitere spre mini-lecția care acoperă golul. Pe site există și un calculator al mediei de admitere pentru 2027, care citează articolele din metodologie, astfel încât părinții pot verifica formula singuri. În aplicația Matepolis, disponibilă în browser, în App Store și în Google Play, elevii de clasa a VIII-a găsesc „Drumul spre examen”: numărătoarea inversă până la examen, nota prezisă și subiectele și exercițiile la care pierd puncte.

Pentru profesori, clasa virtuală e gratuită: profesorul intră cu contul Google, elevii cer intrarea cu un cod sau un link, iar profesorul îi acceptă. Le poate da ca temă exerciții, teste sau probe de examen și vede cine a lucrat și unde a greșit fiecare.

„Nota de la matematică se construiește în cei patru ani de gimnaziu, nu în ultima lună. Un elev care știe din noiembrie la ce capitol pierde puncte are timp să-l repare până la simularea din martie. Asta încercăm să facem cu Matepolis: să arătăm golul devreme și să-l acoperim pas cu pas, gratuit”, spune Cristian Săvulescu, fondatorul platformei.

Legături utile:
• Testul inițial pentru clasa a VIII-a: https://matepolis.ro/test-initial-matematica-clasa-8/
• Evaluarea Națională, ghid și probe: https://matepolis.ro/evaluarea-nationala/
• Calculatorul mediei de admitere 2027: https://matepolis.ro/calculator-medie-admitere/
• Calendarul Evaluării Naționale 2027: https://matepolis.ro/calendar-evaluarea-nationala-2027/
• Pentru profesori: https://matepolis.ro/profesori/

Surse: Ministerul Educației, „Evaluarea Națională 2026 – rezultate înainte de contestații”, 30 iunie 2026; Edupedu, 2 și 22 iulie 2026; Legea nr. 189/2026; OMEC nr. 5.830/2026 și nr. 5.831/2026; OMEC nr. 5.815/2026 (Monitorul Oficial nr. 872/20.10.2026).
Contact: Cristian Săvulescu, https://matepolis.ro/

COMUNICAT DE PRESĂ
București, 29 octombrie 2026

Marius Dunca: PSD cere lumină în finanțele țării înainte de rectificarea bugetară!

 

PSD susține rectificarea bugetară și cere Ministerului Finanțelor să prezinte situația completă a finanțelor publice înainte ca proiectul să fie analizat de Guvern, afirmă Marius Dunca, vicepreședinte PSD și liderul Grupului parlamentar PSD din Senatul României.

 

„PSD susține rectificarea bugetară. Solicitarea noastră este ca aceasta să fie construită pe situația completă a finanțelor publice. Trebuie să cunoaștem toate obligațiile statului: plățile restante, lucrările executate și neachitate, sumele încă nefacturate și angajamentele din programele de investiții”, a declarat Dunca.
Potrivit senatorului, primele estimări indică un necesar suplimentar de finanțare de aproape 40 de miliarde de lei, asociat obligațiilor și dezechilibrelor acumulate în perioada guvernării Bolojan. Valoarea exactă trebuie clarificată de Ministerul Finanțelor înainte de stabilirea noilor alocări bugetare.

 

În acest context, liderul senatorilor PSD invocă și declarația premierului Luca Niculescu: „Mi se pare logic să știm cum stăm cu finanțele țării.”
„O factură amânată la plată rămâne o datorie a statului. Concediile medicale nedecontate, lucrările neplătite și TVA-ul nerambursat firmelor au consecințe directe asupra oamenilor și economiei. Ministerul Finanțelor trebuie să arate cât din reducerea deficitului cash a rezultat din amânarea acestor plăți și ce obligații are de acoperit actualul guvern”, a precizat senatorul PSD.
Dunca invocă datele Eurostat potrivit cărora, în trimestrul al doilea din 2026, deficitul României a fost de 9,2% din PIB-ul trimestrial, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Liderul Grupului PSD din Senat atrage atenția și asupra diferenței dintre creșterea economică de 1%, pe care a fost construit bugetul pentru 2026, și estimările actuale privind o scădere de circa 0,7%. Potrivit calculelor prezentate de senator, această evoluție ar reduce veniturile statului cu aproximativ 12 miliarde de lei.
„Avem de clarificat și obligațiile încă nefacturate de furnizori, posibil 3 miliarde de lei, precum și restanțele din PNRR și SAFE, posibil 16 miliarde de lei. Sunt estimări preliminare, iar lista este incompletă. Tocmai de aceea cerem Ministerului Finanțelor să prezinte valorile exacte și documentele care le susțin”, a adăugat Dunca.
Senatorul consideră că rectificarea trebuie să țină cont și de presiunile asupra economiei și veniturilor populației. El invocă inflația de 6,5% înregistrată de România în septembrie, față de media europeană de 3,8%, precum și efectele majorărilor de taxe asupra firmelor și gospodăriilor.

 

„Cerem adevărul. Nu ne interesează «greaua moștenire», ne interesează cifrele reale. Avem încredere în Guvern și în premierul Luca Niculescu, însă de la Ministerul Finanțelor așteptăm un lucru simplu: situația completă, înainte de rectificare. Nimeni nu repară casa înainte de a astupa gaura din acoperiș. Românii au strâns cureaua un an și jumătate pentru că li s-a cerut, dar nu au primit nimic în schimb. Au dreptul să știe pentru ce au suportat tăieri și taxe mai mari, dacă la final datoriile statului sunt tot mai mari, nu mai mici. Masca reformatorului a căzut, iar românii trebuie să știe adevărul”, a declarat senatorul Marius Dunca.

 

Liderul senatorilor social-democrați solicită prezentarea publică a execuției bugetare actualizate, a plăților restante, a obligațiilor încă nefacturate și a situației financiare a proiectelor din PNRR și SAFE înainte ca proiectul de rectificare să fie transmis Guvernului.
„PSD susține o rectificare transparentă, care să asigure finanțarea serviciilor publice, să susțină economia și să răspundă nevoilor familiilor. Pentru asta avem nevoie de toate cifrele pe masă și de priorități clare”, a conchis Dunca.

Siguranța în școli nu este un lux, ci o urgență națională: Paznicul vede ghiozdanul, consilierul vede sufletul

Declarațiile recente ale deputatului PSD Ariana Oana Bucur trag un semnal de alarmă dureros, dar extrem de necesar, în urma incidentelor șocante din ultima săptămână din Bistrița, Pitești și Timișoara, unde elevi de doar 13 și 15 ani au fost depistați intrând cu arme în unitățile de învățământ. Acest fenomen nu apare peste noapte, ci este simptomul unei realități mult mai profunde: copiii noștri suferă în tăcere, iar sistemul actual nu are suficienți ochi să-i vadă la timp.

 

 

Deficitul structural din cabinetele de asistență psihopedagogică

Deși legislația în vigoare prevede o normă de maximum 500 de elevi pentru un singur consilier școlar, realitatea din teren arată complet diferit. În anul școlar precedent, un consilier a avut în grijă o medie de peste 750 de copii, o supraîncărcare ce face imposibilă monitorizarea atentă a fiecărui elev expus riscurilor de vulnerabilitate emoțională sau comportamentală.
În acest context, prioritizarea extinderii rețelei de specialiști devine vitală. Guvernul a aprobat măsuri clare pentru suplimentarea schemelor de personal din educație, iar parlamentarul brașovean subliniază că eforturile din Comisia pentru învățământ se vor concentra pe distribuirea strategică a acestor posturi:

„Susțin decizia Guvernului de a crește numărul consilierilor și voi insista, în Comisia pentru învățământ, ca ei să ajungă mai întâi acolo unde nevoia e cea mai mare.” — deputat PSD prof. Ariana Bucur

 

Profesorii nu trebuie să poarte singuri această povară

Mesajul parlamentarului se îndreaptă și către cadrele didactice, recunoscând presiunea uriașă la care sunt supuse la clasă. Incidentul din Bistrița, unde o profesoară a fost atacată și un elev curajos a intervenit pentru a o apăra, arată că nicio catedră nu ar trebui să devină un spațiu al fricii. Profesorii au nevoie de aliați pentru a detecta din timp comportamentele atipice sau copiii care se izolează în ultimele bănci.

 

 

O responsabilitate comună: Profesori, părinți, consilieri

 

Soluția nu stă doar în controale mai stricte la intrarea în școli, ci în prevenție timpurie prin dialog și suport psihologic. Doar printr-un parteneriat strâns între triada profesor-părinte-consilier se poate construi o plasă de siguranță capabilă să identifice traumele sau deviațiile comportamentale înainte ca un copil să ajungă o știre de primă pagină la televizor, a transmis prof. Ariana Bucur, deputat PSD

Comunicat de presă
Brașov, 15 octombrie

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „Dacă oprim criza politică, putem opri și criza economică”

 

Marius Dunca, vicepreședinte PSD și lider al social democraților brașoveni, anunță că partidul intră la guvernare cu angajamente clare pentru oameni, economie și firme și că le va urmări, termen cu termen.

 

„După mai mult de cinci luni fără un guvern cu puteri depline, România trece printr-o criză dublă, politică și economică. Noi, în interiorul partidului, considerăm că menținerea guvernului interimar ar costa bugetul cel puțin 60 de miliarde de lei, 3% din PIB, și ar risca circa 50.000 de concedieri. Suntem convinși că, dacă oprim criza politică, putem opri și criza economică”, declară Marius Dunca.

 

„Noi am cerut o schimbare fundamentală de direcție. Prioritățile noastre sunt în programul de guvernare și ne asumăm aplicarea lor prin oamenii pe care îi susținem în funcțiile ministeriale. Nu am dat un cec în alb, am dat termene”, subliniază vicepreședintele PSD.
Pentru economie, termenele sunt fixe: 1 noiembrie, adevărul despre deficit și datoriile amânate, precum și rectificarea pentru spitale și servicii critice; 15 noiembrie, Planul de relansare economică operaționalizat; 1 decembrie, bugetul pe 2027, în țintele de deficit și cu investiții la nivel ridicat.
Pentru oameni: indexarea pensiilor, inclusiv militare, și a pensiei minime, eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, măsuri pentru energie și încălzire în această iarnă. Pentru firme: un memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele care garantează că taxele nu cresc în 2027.

 

„Schimbăm modelul economic: de la austeritate, taxe mai mari și consum sufocat, la predictibilitate, investiții și fonduri europene. Obiectivul este reluarea creșterii economice, singura care aduce locuri de muncă, salarii mai bune și bani la buget. În plus, prin învestirea acestui Guvern trebuie să dăm un semnal către întreaga societate, către partenerii externi, către piețele financiare. Parlamentul nu votează doar un Guvern, ci votează pentru ieșirea României din criză. Nimeni nu are dreptul să țină țara pe loc din calcul electoral. PSD va urmări fiecare angajament, iar după șase luni vom evalua Guvernul. Românii au nevoie de rezultate, nu de declarații”, explică Marius Dunca.