În 25 martie, Ziua Naţională a Republicii Elene, grecii de pretutindeni sărbătoresc 202 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1821, cea mai importantă dată din istoria modernă a Greciei, punctul de plecare al Renaşterii naţionale. În weekend-ul 25 - 26 martie aducem atmosfera Greciei la mall pentru a sărbători alături de vizitatorii AFI Brașov Ziua Greciei. Ești invitat

 

În cele două zile de festival, între orele 12.00 şi 20.00 am pregătit spectacole faine inspirate din istoria, cultura şi tradițiile elene. Asociația Culturală “Ermis” Brașov, Tineretul Elen Tulcea și ansambluri de dansuri românești și belly dancing vor pune în scenă prin muzică și dans momente din istoria și tradițiile Greciei. Punem azurul pe retină, răsfățăm papilele gustative cu gustul celebrului gyros și al sosului tzatziki și gâdilăm auzul cu muzică grecească. Nu rata Parada costumelor grecești din prima zi de festival. Vor defila prin tot mall-ul în 25 martie de la ora 12.00. Mai multe detalii despre programul festivalului găsești pe pagina de Facebook AFI Brașov. Accesul la festival este gratuit. Dansul și buna dispoziție sunt necesare pentru a te simți #calagreci.

 

Dacă iubești vacanțele în Grecia sau ești fan al bucătăriei și culturii elene, nu rata acest festival din 25 - 26 martie. Mulțumim partenerului Hopaa! pentru implicarea în acest festival și pentru preparatele culinare care ne aduc gustul Greciei mai aproape la festival, dar și în restul zilelor la AFI Brașov. Ne vedem în weekend la mall! Kalimera!

Halvaua, un desert tradițional din Orientul Mijlociu, Grecia și Israel, se prepară de obicei cu un amestec de miere și semințe de susan sau cu pastă de semințe de susan și zahăr.
Deși semințele de susan furnizează unele minerale esențiale, halva este o bomboană, deci nu este deosebit de sănătoasă din cauza conținutului ridicat de zahăr.

În mod tradițional, halvaua antică era făcută din curmale și lapte sau din semințe de susan și miere, potrivit Halvamania. În zilele noastre, se face de obicei cu semințe de susan zdrobite și un sirop de zahăr.
Poate fi savurată simplu sau cu adaos de arome precum pudră de cacao, vanilie, nuci sau chiar fructe uscate.

În timp ce halvaua conține unele elemente nutritive, este un desert cu un conținut ridicat de zahăr și s-ar putea să nu fie cea mai sănătoasă alegere. Dar poate servi ca un răsfăț dulce într-o dietă sănătoasă și echilibrată.
Halvaua, când devine nesănătoasă

”Halvaua poate fi sănătoasă, dacă e făcută doar din semințe, zahăr și vanilie. Însă mai nou, multe dintre aceste deserturi au în componență mulți conservanți și ulei de palmier, facându-le chiar nocive pentru sănătate.

Chiar și dacă vorbim de halvaua sănătoasă, e foarte calorică și îngrașă foarte mult deoarece e o combinație de grăsimi cu zaharuri.
Așa că e bine să comsumăm maximum 30-40 g pe zi”, a explicat dr. Amalia Arhire, medic nutriționist.

Halvaua nu este recomandată unor categorii de persoane.
”Ea nu e recomandată diabeticilor tocmai deoarece e foarte bogată în zaharuri și nici celor operați de colecist, deoarece are multe grăsimi”, a mai explicat dr. Amalia Arhire.
Halvaua, conținut de micronutrienți
O porție de circa 30 de grame de halva are aproximativ 131 de calorii, 3,5 grame de proteine, 17 grame de carbohidrați și 6 grame de grăsimi, sau aproximativ 9% din valoarea zilnică pentru grăsimi.
Cu toate acestea, doar 1,2 grame din aceste grăsimi sunt de tip saturat nesănătos, restul provenind din grăsimi nesaturate mai sănătoase. Halvaua oferă, de asemenea, o cantitate mică de fibre,
cu 1,3 grame, sau aproximativ 5 la sută din doza zilnică recomandată.

Despre vârsta de pensionare, ataşatul pe probleme de muncă de la Ambasada României a precizat că pensia comunitară se obţine practic în două etape, conform condiţiilor din cele două state: "Nu trebuie să îndepliniţi cerinţele de pensionare în ambele state simultan. Dumneavoastră depuneţi cererea de pensionare în statul în care aveţi domiciliul şi, dacă îndepliniţi cerinţele, obţineţi pensia. Ulterior, o veţi obţine şi de la celălalt stat, în momentul în care veţi îndeplini condiţiile."

În prezent, în România, vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei / 65 de ani pentru bărbaţi, iar în Italia toţi cetăţenii, indiferent de gen, ies la pensie la 67 de ani. De asemenea, şi stagiul minim de cotizare diferă - în România, este de 15 ani, pe când în Italia sunt necesari 20 de ani vechime.
Despre pensia anticipată

"În România, cei care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege (care este de 35 de ani), pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Deci dacă un bărbat a lucrat şi a adunat 43 de ani, 35 plus 8 minim, mai devreme decât cei 65 de ani, atunci poate cere pensie anticipată mai devreme, dar nu cu mai mult decât 5 ani. În Italia pensia anticipată se acordă după 42 de ani şi 10 luni de cotizare la bărbaţi, 41 de ani şi 10 luni la femei.
Procedura de depunere a cererii

Una din greşelile frecvente pentru cei care au lucrat în ambele ţări este aceea că depun cererea de pensionare în alt loc decât cel de rezidenţă. De exemplu, multe persoane merg în vacanţă în România şi depun acolo cerere de pensionare. Din verificări, rezultă apoi că ultimul loc de muncă şi domiciliul sunt în Italia, acolo unde trebuia depusă iniţial cererea şi aşa se produc blocajele", a explicat ataşatul de muncă de la Ambasada României, scrie Rador, citând rotalianul.com.

Contribuţii neplătite de angajatori

"Pot fi revendicate pentru un maxim de 5 ani de la data de la care se face solicitarea", a precizat Andrei Sfîrloagă. El sugerează ca lucrătorii să verifice periodic dacă angajatorii le-au plătit contribuţiile la INPS, pe site-ul instituţiei. De asemenea, persoanele care depun cererea de pensionare trebuie să se asigure că dosarul este complet, că documentele sunt conforme cu originalul şi să urmărească în mod constant procedura de soluţionare a cererii.

”Dragobetele invită fetele la muzeu!” în data de 24 februarie 2023, când cel supranumit Năvalnicul vestește renașterea naturii. Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea sărbătoresc ziua lui Dragobete cu vizite gratuite pentru îndrăgostiți.
Povestea sărbătorii dragostei la români, care își are rădăcinile în tradițiile vechi, în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii, se va împleti cu mesajele transmise prin expozițiile temporare organizate în spațiile muzeale: ”Găteala capului la sașii din sud-estul Transilvaniei” (Muzeul de Etnografie Brașov), ”Lemn și om – o poveste de viață din Brașov și sud-estul Transilvaniei” (Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului), „Tradiții și costume din Dăișoara” (Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea) și ”Fascinanta întâlnire în Basarabia cu urmașii mocanilor săceleni” (Muzeul Etnografic Săcele).
În credința populară se spunea că cine ținea această sărbătoare era ferit de boli, iar gospodarii aveau un an îmbelșugat, motive în plus de a răspunde invitației Muzeului de Etnografie.