Alpin Film Festival 2026 anunță selecția oficială: 40 de documentare montane din peste 18 țări, la Brașov, Râșnov și Bușteni · 21 – 27 septembrie 2026 ·  

Câștigătorul Banff 2025 - IRON WINTER, cel mai apreciat documentar francez al ultimilor douǎzeci de ani - CÂNTECUL PǍDURII, o competiție românească de excepție, în programul ediției Alpin Film Festival din acest an Alpin Film Festival, cel mai mare festival internațional din România dedicat filmului și culturii montane, revine între 21 și 27 septembrie 2026 la Brașov, Râșnov și Bușteni.

Selecția oficială a ediției 2026 include peste 40 de filme documentare cu tematică montană, venite din peste 18 țări şi reunite într-o selecție de colecție.

Programul aduce în fața publicului titluri care au fost selecționate și premiate la cele mai importante festivaluri de gen și de documentar din lume – Cannes, IDFA, Sheffield DocFest, Visions du Réel, Banff, Trento, Kathmandu sau Bilbao – alături de cele mai spectaculoase  producții românești cu tematicǎ montanǎ ale ultimilor doi ani.

Titluri de neratat în Competiția Internațională

Iarna de fier (Iron Winter), producția australiană regizată de Kasimir Burgess, vine la Brașov direct cu Marele Premiu al Festivalului de la Banff 2025

Cântecul pădurii (Le Chant des forêts), semnat de celebrul fotograf și cineast Vincent Munier, este considerat de critici cel mai bun documentar francez de natură din ultimii 20 de ani.

Bătrânul Fulger (Old Man Lightning), regizat de Dawn Kish, este unul dintre cele mai premiate filme de alpinism ale momentului

Sherpa, filmul de referință al regizoarei Jennifer Peedom, va fi prezentat într-o proiecție specială realizată în parteneriat cu International Alliance for Mountain Film (IAMF).

Competiția Românească de film montan

Secțiunea dedicată producțiilor autohtone aduce anul acesta o serie de titluri excepționale: Hoinari prin munți, filmul lui Cosmin Dumitrache despre Marlene și Dinu Mititeanu; Șona, o poveste scrisă în piatră, un poem cinematografic din universul pictorului Ștefan Câlția, regizat de Mircea Gherase; portretele realizate de Ruxandra Hurezeanu ultramaratonistului Tibi Ușeriu și alpinistului David Neacșu; precum și Scărița Belișoara (Dan Curean) și Siguranța pe Via Transilvanica (Alex Dima).

Selecția Oficială Alpin Film Festival 2026

COMPETIȚIA INTERNAȚIONALĂ – Secțiunea „Alpiniada”
•    Bătrânul Fulger / Old Man Lightning – SUA – 60 min – r. Dawn Kish
•    Sustraiak / Rădăcini pierdute – Spania – 73 min – r. Luis Arrieta Etxeberria
•    Calea cea crudă / Cruel Way – Bulgaria – 109 min – r. Deyan Bararev
•    Courma și Courmayeur – Italia – 79 min – r. Elettra Gallone
•    The Extra Miles – Brazilia – 52 min – r. Rafael Duarte
•    Neîmblânzit / Untamed – Elveția – 60 min – r. Fabio Minnig și Zimy Da Kid
•    4000 m de casă / 4000 m from Home – Franța – 64 min – r. Pierre Cadot
•    K2 mon amour – Franța – 40 min – r. Mathieu Rivoire
•    Mireasa de pe Mont Blanc – Marea Britanie – 28 min – r. Grace T.S.P.
•    Vârful Diavolului / Papsura – Marea Britanie – 35 min – r. Morgan Shields
•    Cele cinci comori ale zăpezii – Marea Britanie – 27 min – r. John Porter
•    Moara artiștilor – Franța – 25 min – r. Pierre Cadot
•    Sud – Italia – 32 min – r. Alberto Storti
•    Dorul etern / Eternal Longing – Cehia – 24 min – r. Tomáš Galásek
•    Zborul – Elveția – 26 min – r. Nicolas Falquet
•    Nix – Andorra – 21 min – r. Jessone Morillon Sanz, Eric Rossell Vela, Oscar Julià
•    Muntele Lunii – SUA – 90 min – r. Chris Benchetler
•    Vântul bate oriunde dorește – Georgia – 69 min – r. Ivan Boiko

COMPETIȚIA INTERNAȚIONALĂ – Secțiunea „Muntele Vrăjit”
•    Cântecul pădurii – Franța – 95 min – r. Vincent Munier
•    Muzica Apusenilor 2 – Ungaria – 85 min – r. Balázs Szendőfi
•    Iarna de fier / Iron Winter – Australia – 89 min – r. Kasimir Burgess
•    Sânge și noroi – Belgia – 90 min – r. Jean-Gabriel Leynaud
•    Cumetrele / Kumotry – Polonia – 69 min – r. Emilia Sniegoska
•    Wild East – România / Australia / Suedia – 36 min – r. Maia Wilker

PROIECȚIE SPECIALĂ IAMF
•    Sherpa – Australia – 96 min – r. Jennifer Peedom

COMPETIȚIA ROMÂNEASCĂ
•    Hoinari prin munți – 90 min – r. Cosmin Dumitrache
•    Șona, o poveste scrisă în piatră – 90 min – r. Mircea Gherase
•    Scărița Belișoara – 50 min – r. Dan Curean
•    Siguranța pe Via Transilvanica – 35 min – r. Alex Dima
•    Tibi Ușeriu – r. Ruxandra Hurezeanu
•    David Neacșu – r. Ruxandra Hurezeanu
•    Trofeul Mezzalama 10 ani după - 22 min - r Ciprian Lolu

COMPETIȚIA DE SCURTMETRAJE
•    Arhaic – Franța – 14 min – r. Mathieu Le Lay
•    Dansul naturii – Austria – 13 min – r. Henri Bentheim
•    Grade A Bulls*t – SUA – 13 min – r. Gareth Lea
•    Vol céleste – Franța – 12 min – r. Éric Briche
•    Kronoschock – Spania – 12 min – r. Ignasi Lopez

UN MUNTE DE ISTORII – cu un program ale cǎrui detalii se vor anunța în curând.

În avanpremiera celei de-a 11-a ediții Alpin Film Festival, publicul este invitat duminică, 13 septembrie, de la ora 19:30, la Club Control din București, la proiecția specială „Șona, o poveste scrisă în piatră”, în regia lui Mircea Gherase, urmată de o întâlnire cu sculptorul Virgil Scripcariu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile în sală. Acest eveniment de warm-up introduce publicul bucureștean în atmosfera ediției din acest an și îi oferă o primă imersiune în universul Alpin Film Festival.  

Despre Alpin Film Festival: ALPIN FILM FESTIVAL este un eveniment cultural internațional dedicat filmului, cărții și fotografiei, care promovează civilizația montană în toate dimensiunile ei – patrimoniale, turistice, ecologice, economice, educaționale și sportive. Născut în inima țării, la poarta Transilvaniei, la Brașov, festivalul a devenit un reper pe harta evenimentelor culturale montane internaționale. Din 2020, face parte din prestigioasa alianță International Alliance for Mountain Film (IAMF), alături de 27 de festivaluri din 20 de țări de pe 5 continente.
 
Programul proiecțiilor se găsește pe  www.alpinfilmfestival.ro și pe pagina de Facebook facebook.com/alpinfilmfestival.

Inițiative legislative pentru remedierea efectelor Legii austerității nr. 141/2025, în învățământul preuniversitar

Astăzi, am reușit, împreună cu colegii parlamentari, să depunem la Biroul Permanent al  Senatului o propunere legislativă pentru corectarea unei inechități generate de măsurile de austeritate din Legea 141 din august 2025, care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Prin această Lege, Primul Ministru demis Ilie Bolojan a distrus ceea ce construisem cu greutate în ultimii ani în învățământul preuiversitar: efective mai mici la clasă; norme didactice de predare-învățare-evaluare corespunzătoare unor clase în care sunt integrați din ce în ce mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale și/sau copii vulnerabili (din familii în dificultate) și/sau elevi cu probleme comportamentale; încadrări ale inspectorilor școlari, directorilor și directorilor adjuncți astfel încât să poată desfășura cu profesionalism, răbdare și rigoare toate activitățile pe care le presupune managementul instituțional; burse pentru elevi, motivante pentru a stimula competiția, autodepășirea sau care contribuiau chiar la susținerea financiară a familiilor lor. Nu în ultimul rând, crescuse numărul celor care își doreau accesul în învățământul preuniversitar, prin participarea la concursurile de titularizare, și multe altele ...

Toate acestea s-au năruit!

Acum, ne străduim să corectăm, să completăm, să modificăm ceea ce se mai poate, cu speranța că vom diminua efectele acestor măsuri cu convingerea că educația este o investiție și nu o cheltuială!

Astfel, având în vedere faptul că începând cu anul școlar 2026-2027, nu mai există cifră de școlarizare pentru învățământul profesional (nivel 3 de calificare), clasele din această ofertă educațională vor funcționa în lichidare, iar elevii acestor clase au beneficiat și vor beneficia de burse tehnologice până la finalul școlarizării. Elevii care intră în clasa a IX-a în liceele tehnologice în sistem dual (tot nivel 3 de calificare), începând cu anul școlar 2026-2027, nu vor beneficia de această categorie de burse, deoarece legislația nu prevede această posibilitate -  astfel, colegii lor din clasele a X-a și a XI-a vor primi bursa tehnologică, în timp ce cei care intră acum în clasa a IX-a, nu.

Corelarea legislativă inițiată constă în completarea prevederilor art. 1081 din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu precizarea categoriei ”bursă tehnologică pentru elevii care frecventează învățământul liceal tehnologic în sistem dual”.
Va fi asigurată astfel, echitatea, motivarea și nu în ultimul rând, investiția economică pentru aproximativ 12.400 de elevi, începând cu anul școlar 2026-2027, aflați pe traseul de formare profesională prin liceul tehnologic în sistem dual (nivel 3 de calificare).

Bursa tehnologică nu constituie un stimulent marginal, ci condiția alegerii educației pentru a dobândi o calificare, un instrument în reducerea părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar.  

De asemenea, nu este de neglijat faptul că operatorii economici care asigură instruirea și pregătirea practică (în baza unor contracte) pot acorda burse cel puțin la nivelul celei asigurate din fonduri publice, conform prevederilor art. 35 alin. (2), lit. ”c”  din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Neexistând această bursă pentru elevii din tehnologic dual, practic, sprijinul oferit de companii este facultativ.

Inițiativa legislativă depusă astăzi nu reprezintă un gest simbolic, ci o corelație legislativă cu efect major și impact direct asupra a aproximativ 12.400 de elevi, înmatriculați începând cu acest an școlar în învățământul liceal tehnologic în sistem dual.
Propunerea urmărește restabilirea echității de tratament între generațiile de elevi din același traseu de formare profesională, precum și menținerea unui instrument care și-a dovedit eficiența în reducerea abandonului școlar.

Susținem această măsură ca parte a unui demers mai amplu (vezi și Legea 182/28.08.2026 privind degrevarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și control, Monitorul Oficial nr.723/2026) de corectare a efectelor generate de Legea nr.141/2025 asupra sistemului de învățământ preuniversitar, reafirmând angajamentul noastru pentru o politică educațională în care investiția în educație rămâne o prioritate, nu o variabilă de ajustare bugetară!

Deputat PSD, prof. Ariana Bucur